Santorini se confruntă cu o criză provocată de supraaglomerarea turistică, iar primarul insulei avertizează că dezvoltarea necontrolată și explozia construcțiilor amenință să distrugă peisajul și resursele naturale, punând în pericol însăși existența acestei destinații emblematice.

Santorini, insula atât de populară pe Instagram încât a devenit cea mai căutată destinație a Greciei, nu va putea să se „salveze” dacă dezvoltarea necontrolată – cel mai tangibil efect al supraaglomerării turistice – nu va fi imediat oprită, a avertizat primarul Nikos Zorzos, potrivit The Guardian .

„Trăim într-un loc cu abia 25.000 de suflete și nu avem nevoie de mai multe hoteluri sau camere de închiriat”, a spus el. „Dacă distrugi peisajul, unul la fel de bogat ca al nostru, distrugi chiar motivul pentru care oamenii vin aici.”

Extinderea construcțiilor este direct legată de numărul record de vizitatori pe o insulă care deja ajunsese la „punctul de saturație” înainte de pandemia de Covid, potrivit lui Zorzos, care este printre primii oficiali locali din Grecia care avertizează împotriva supraaglomerării turistice.

Mare parte din insulă a fost acoperită de beton

Cunoscută pentru apusurile sale și frumusețea naturală unică, Santorini are aproximativ 80.000 de locuri de cazare, mai multe pe metru pătrat decât orice altă destinație turistică grecească, cu excepția insulelor Kos și Rodos.

Aproximativ o cincime din insula sudică a Egeei a fost deja acoperită cu beton. Dar, spre îngrijorarea ecologiștilor, autoritățile de la Atena au aprobat și mai multe autorizații de construcție între 2018 și 2022, permițând construcția pe încă 449.579 de metri pătrați de teren – aproximativ 2% din suprafața totală de 76 de kilometri pătrați a insulei.

Lanțuri hoteliere străine și investitori „strategici” din turism au solicitat licențele, inclusiv pentru cazările de lux menite să atragă mii de euro de persoană pe noapte, și în așteptarea turiștilor înstăriți din India și China în anii următori.

Până în 2028, Grecia speră să atragă aproape 40 de milioane de turiști la nivel național – cu 5,5 milioane mai mulți decât anul acesta și aproape de patru ori cât populația sa totală.

Pentru Zorzos, un politician independent care a predat greaca veche înainte de a fi ales primar, perspectiva unei dezvoltări suplimentare reprezintă o amenințare existențială la fel de mare ca și criza climatică. Deși Santorini a reacționat rapid pentru a instala stații de desalinizare, după ani de precipitații sub medie într-o țară aflată în prima linie a încălzirii globale , el își face griji cu privire la presiunile exercitate asupra resurselor de apă și infrastructurii.

„Turismul de masă a început cu adevărat în anii 1990 și atunci au început să apară schimbările”, a spus el.

Santorini nu este singura care se confruntă cu provocări din cauza popularității sale. Alte locații ale Egeei, odinioară considerate retrase, s-au confruntat și ele cu forța de neoprit a turismului.

Proteste față de afacerile de pe litoral

Dar locuitorii insulelor populare au devenit mai vocali. Anul trecut, au avut loc proteste împotriva afacerilor care ocupă plajele cu șezlonguri și umbrele, iar guvernul central a fost din ce în ce mai des chemat la răspundere.

Într-o intervenție rară luna trecută, președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, care este interesată de mediu , a subliniat necesitatea unei viziuni pe termen lung asupra capacității insulelor aflate în prima linie a turismului, în timpul discuțiilor cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis. Guvernul său de centru-dreapta a fost acuzat că adoptă o abordare prea relaxată față de dezvoltare.

În această vară, până la 17.000 de turiști au traversat zilnic străduțele înguste ale orașului Fira , orașul de pe vârful stâncii din Santorini. „Au fost momente când presiunea era insuportabilă,” a spus Zorzos, vorbind despre ocazii în care cinci nave de croazieră au sosit în același timp. „Peste tot este aglomerat de oameni care nu au timp să se oprească, nu au timp să se bucure, care sunt de fapt plini de anxietate, pentru că sunt atât de grăbiți.”

Grecia este acum una dintre primele 10 destinații turistice din lume, iar ministrul turismului, Olga Kefalogianni, a anunțat că țara și-a propus să devină o „putere turistică globală”.