Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați la urne în noiembrie pentru a-și alege președintele dintre cei 14 candidați înscriși în competiția electorală.

*** Candidații
Și-au depus candidatura în alegerile prezidențiale Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).

De asemenea, vizează funcția de șef al statului și patru independenți — Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.

Toate cele 14 candidaturi au fost admise de BEC pe 24 septembrie, acestea rămânând definitive din data de 28 septembrie. De asemenea, toate contestațiile depuse împotriva candidaților au fost respinse de Curtea Constituțională.

Primul candidat pe buletinul de vot va fi Kelemen Hunor (UDMR), potrivit tragerii la sorți efectuate de BEC. Pe următoarele locuri se situează Klaus Iohannis (PNL), Dan Diaconescu (PP-DD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariței (Prodemo), Teodor Meleșcanu — independent, Gheorghe Funar — independent, Szilagyi Zsolt (PPMT), Monica Macovei — independent, Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Călin Popescu-Tăriceanu — independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM).

*** Campania electorală
Campania electorală începe vineri, 3 octombrie și se încheie pe 1 noiembrie, la ora 7,00.

Pentru candidații la alegerea președintelui, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit.

În campania electorală, candidații au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-media.

Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală sunt interzise.

*** 18.313.698 cetățeni cu drept de vot așteptați la urne în primul tur de scrutin
Au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, 18.313.698 de cetățeni români, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie, la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Un număr de 1.245 de secții de votare vor fi organizate în București pentru alegerile prezidențiale, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).

În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secții, în sectorul 2 — 202, în sectorul 3 — 274, în sectorul 4 — 178, în sectorul 5 — 196 iar în sectorul 6 — 233 de secții de votare.

MAE a anunțat că vor fi organizate 294 de secții pentru cetățenii români din afara granițelor care doresc să își exercite dreptul de vot. Numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate este 600.000.

În ziua votării, românii aflați în țară își pot exercita dreptul de vot în baza cărții de identitate, cărții electronice de identitate, cărții de identitate provizorie, buletinului de identitate, pașaportului diplomatic, pașaportului diplomatic electronic, pașaportului de serviciu, pașaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar — în cazul elevilor din școlile militare.

Cei care se află în străinătate și în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărții de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza pașaportului simplu cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate și în baza titlului de călătorie.

*** Votarea cu urna specială
Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, votează prin intermediul urnei speciale.

Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința alegătorilor deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20,00 la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deținere permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu o ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenție, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condițiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secției de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20,00.

*** Cu urna specială votează și persoanele netransportabile
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării — ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare. Urna specială se utilizează numai la secțiile de votare din țară. Secțiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale.

*** Situațiile în care votul este considerat nul, valabil
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea "VOTAT" aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

*** Informarea opiniei publice asupra prezenței la vot
Orele la care informațiile despre prezența la vot vor fi disponibile și date publicității sunt 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 și 22,30. Orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 și 21,00. Metodologia pentru colectarea datelor și informarea opiniei publice privind prezența populației la vot pentru secțiile de votare din străinătate se va stabili în mod distinct.

*** AEP verifică listele electorale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor și însoțită de probe, verifică listele electorale la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii