Apneea obstructivă de somn, o afecțiune caracterizată prin sforăit zgomotos și operirea repetitivă a respirației în timpul somnului, este o tulburare severă, care poate avea urmări grave.

Persoanele supraponderale și obeze sunt cele mai afectate de apneea obstructivă FOTO Shutterstock

Descoperirile recente , care se bazează pe trei studii mari efectuate în Europa, au fost prezentate la congresul Societății Europene de Respirație de la Barcelona.

Sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) afectează aproximativ un miliard de persoane (cu vârste între 30 și 69 de ani) din întreaga lume, potrivit datelor National Library of Medicine (SUA).

Sindromul de apnee în somn este o tulburare în care respirația se întrerupe și se reia repetitiv, pe parcursul somnului. Afecțiunea face ca pereții gâtului să se relaxeze și să se contracte, întrerupând respirația normală de mai multe ori pe noapte. Persoanele supraponderale și obeze sunt cele mai afectate.

Ce este apneea obstructivă în somn

„Se știa deja că pacienții cu sindrom de apnee obstructivă în somn au un risc crescut de cancer, dar nu a fost clar dacă acest lucru se datorează sau nu SAOS în sine sau unor factori de risc aferenți, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare și stilul de viață. Descoperirile noastre arată că privarea de oxigen din cauza SAOS este asociată cu cancerul“, a declarat medicul Andreas Palm, cercetător la Universitatea Uppsala, din Suedia.

Autorii studiului au analizat datele a 62.811 suedezi cu cinci ani înainte de a începe să fie tratați pentru apnee obstructivă în somn cu o mască CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii). Ei au coroborat aceste date cu informații de la Registrul Național al Cancerului din Suedia, ținând cont de greutatea pacientului, alte probleme de sănătate și statutul socio-economic.

„Descoperirile acestui studiu evidențiază necesitatea de a considera apneea netratată ca un factor de risc pentru cancer. Medicii trebuie să fie conștienți de posibilitatea apariției cancerului atunci când tratează pacienții cu SAOS“, a mai spus Palm. „Cu toate acestea, generalizarea nu este justificată“, a continuat el.

Schimbări în stilul de viață

Un al doilea studiu a identificat o legătură între apnee și degenerarea cerebrală. Studiul s-a bazat pe testele de somn efectuate timp de cinci ani, pe 358 de persoane, cu vârste peste 65 de ani, în Elveția. „Am descoperit că nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului, din cauza apneei, au fost asociate cu o scădere mai mare a funcției cognitive globale, a vitezei de procesare, a funcției executive și a memoriei verbale. Am constatat, de asemenea, că persoanele cu vârsta de 74 de ani și bărbații prezentau un risc mai mare de declin cognitiv corelat cu apneea în somn“, a spus doctorul Nicola Marchi, de la Universitatea din Lausanne.

Un al treilea studiu (Franța) a arătat că pacienții cu apnee obstructivă severă au un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge (tromboembolism venos), care pot declanșa atacuri de cord sau accident vascular cerebral.

„Acesta este primul studiu care investighează asocierea dintre apneea obstructivă în somn și incidența tromboembolismului venos. Am descoperit că cei cu apnee (mai mult de 6% din durata somnului cu niveluri de oxigen în sânge sub 90%) au avut un risc aproape dublu de a dezvolta tromboembolism venos“, a explicat Wojciech Trzepizur, de la Spitalul Universitar din Angers (Franța). Studiul a durat șase ani și a fost făcut pe 7.355 de pacienți.

„Aceste trei studii arată asocieri îngrijorătoare între apneea obstructivă în somn și bolile importante care afectează supraviețuirea și calitatea vieții, Oamenii ar trebui să fie conștienți de aceste legături și ar trebui să încerce să facă schimbări în stilul de viață, în special prin menținerea unei greutăți normale și sănătoase“, a concluzionat profesorul Winfried Randerath, de la Universitatea din Köln, totodată șeful grupului de specialiști ERS,