Genele sunt un factor important în aceste boli, dar nu sunt neapărat determinante pentru soarta dumneavoastră. O boală autoimună schimbă viața celor 50 de milioane de americani - adică 1 din 5 - care au una, potrivit Asociației Autoimune.

Și există date care sugerează că ratele de autoimunitate au crescut în ultimele două decenii, conform cercetării 2023 din The Lancet. Ca și cum a avea o afecțiune autoimună nu ar fi fost de ajuns, realitatea nefericită este că un sfert dintre persoanele care au boli autoimune au mai mult de una, potrivit Asociației Autoimune. Cu peste 100 de boli autoimune - inclusiv artrita reumatoidă, lupusul, boala celiacă și boala inflamatorie intestinală - există multe modalități prin care sistemul tău imunitar poate să o ia razna, relatează Yahoo Life .

Deci, ce se întâmplă? De ce faptul de a avea o afecțiune autoimună îți cresc șansele de a dezvolta altele? Aici, intră în discuție factorii care cresc riscul de afecțiuni autoimune, precum și câteva obiceiuri zilnice care pot întârzia sau diminua acest pericol.

Sistemul imunitar: Un lucru grozav... până când se defectează

Sistemul imunitar este sistemul natural de apărare al organismului, aflat în permanență sub supraveghere pentru a detecta amenințări, cum ar fi bacteriile dăunătoare, virușii și alți agenți patogeni, conform InformedHealth.org. Atunci când sistemul imunitar detectează o amenințare, acesta intră în acțiune pentru a lupta împotriva invadatorului. De cele mai multe ori, răspunsul este atât de eficient încât nici măcar nu vă dați seama că ați întâlnit ceva care v-ar fi putut îmbolnăvi. Alteori, răspunsul inițial al sistemului imunitar nu este suficient, iar tu te alegi cu o infecție sau o boală.

Toată lumea se îmbolnăvește uneori. În general, sistemul natural de apărare al organismului tău face o treabă destul de uimitoare pentru a-ți menține corpul sănătos. Dar chiar și cele mai bine concepute sisteme pot funcționa defectuos, iar acest lucru se întâmplă atunci când apar afecțiuni autoimune.

În timp ce sistemul imunitar se concentrează în mod normal asupra pericolelor din exterior, autoimunitatea apare atunci când acest sistem spune în mod eronat că amenințarea vine din interiorul casei. Cu alte cuvinte, organismul tău pornește un atac împotriva lui însuși, distrugând țesuturile sănătoase, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină.

Ce declanșează debutul bolilor autoimune

Genetica este un factor de risc principal și aproape toată lumea poartă gene asociate cu anumite afecțiuni autoimune . Cu toate acestea, potrivit National Institutes of Health, majoritatea oamenilor nu vor dezvolta o afecțiune autoimună decât dacă ceva din mediul lor sau din stilul de viață declanșează funcționarea defectuoasă a acelor gene specifice.

Printre factorii declanșatori identificați se numără infecțiile bacteriene sau virale, cum ar fi Epstein-Barr; anumite medicamente și expunerea la toxine, cum ar fi fumul, mercurul, substanțele chimice sau lumina excesivă a soarelui; modificări ale sănătății intestinale cauzate de o dietă necorespunzătoare și stresul.

Așadar, să revenim la întrebarea inițială: de ce faptul de a avea o afecțiune autoimună vă crește șansele de a dezvolta altele? Iată câteva dintre teoriile care înconjoară motivul pentru care se întâmplă acest lucru.

Genele

Printre unele dintre cele mai studiate afecțiuni autoimune, cercetătorii au identificat anumite gene asociate cu un risc mai mare de a dezvolta aceste boli, existând o oarecare suprapunere.

De exemplu, lupusul, artrita reumatoidă, scleroza sistemică și sindromul Sjögren au în comun mai mulți factori genetici, potrivit unui studiu din 2022, publicat în Clinical Reviews in Allergy and Immunology. Acesta este motivul pentru care unele dintre aceste boli pot apărea împreună.

Factorii genetici precum istoricul familial, sexul, rasa și etnia par să influențeze, de asemenea, susceptibilitatea la boli autoimune. Un istoric familial crește riscul cu 20%, iar 3 din 4 persoane diagnosticate cu o boală autoimună sunt de sex feminin, potrivit statisticilor Asociației Autoimune.

În mod similar, rasa poate influența și ea riscul. De două ori mai mulți americani de culoare sunt diagnosticați cu polimiozită și lupus, în timp ce de două ori mai mulți nativi americani sunt diagnosticați cu sclerodermie, alopecie și artrită reumatoidă, comparativ cu americanii de culoare albă, potrivit unui studiu din 2020 publicat în Autoimmune Reviews. Factori subiacenți precum aceștia pot crește predispoziția genetică a unei persoane de a dezvolta afecțiuni autoimune.

Factori de risc

Multe afecțiuni autoimune au în comun unii dintre aceiași factori de risc. De exemplu, virusul Epstein-Barr, care este un virus comun care afectează majoritatea oamenilor, precizează Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, este asociat cu artrita reumatoidă, sindromul Sjögren, boala celiacă, scleroza multiplă și altele, potrivit unui studiu din 2022 din Pathophysiology.

În mod similar, fumatul este asociat cu dezvoltarea artritei reumatoide, a autoimunității tiroidiene, a lupusului și a sclerozei multiple, subliniază un studiu din 2021 în Pathophysiology.

Acumularea expunerii

Un alt factor se concentrează pe ceva ce a fost numit exponomul. În timp ce ne gândim adesea la expunerile la fumat, stres sau infecții ca fiind momentane sau temporare, cercetările sugerează că organismul ține o evidență continuă a unor perturbatori ca aceștia de-a lungul întregii vieți. Această evidență este denumită exponomul și reprezintă expunerea cumulativă la mediul înconjurător pe care o are o persoană de-a lungul vieții, începând din timpul dezvoltării prenatale, conform cercetării Pathophysiology 2021 menționate anterior. Teoria exposomei ar putea explica de ce unele persoane sunt mai susceptibile la autoimunitate, dacă expunerile lor ating un punct de basculare.

Obiceiuri zilnice care pot scădea riscul autoimunitar

În timp ce genetica nu poate fi modificată, este posibil să puteți face anumite schimbări în dieta și stilul de viață care să vă reducă riscul de a dezvolta autoimunitate.

1. Luați un supliment de vitamina D

Vitamina D ajută la menținerea sub control a răspunsurilor imune. Nivelurile scăzute ale acestui nutrient în sânge pot fi asociate cu dezvoltarea artritei reumatoide, a lupusului și a altor afecțiuni autoimune, notează cercetarea din 2021, publicată în revista Biology of Sex Differences. Deși nu a fost clar dacă suplimentarea nutrientului reduce riscul, un studiu din 2022 publicat în BMJ a constatat că suplimentarea zilnică cu vitamina D (2000 UI) timp de cinci ani a redus cu 22% incidența bolilor autoimune.

2. Reduceți aportul de alimente foarte procesate

O microbiotă intestinală sănătoasă este importantă pentru un sistem imunitar sănătos. Un dezechilibru al bacteriilor intestinale facilitează trecerea substanțelor nocive, cum ar fi toxinele, în fluxul sanguin, lucru care poate declanșa un răspuns autoimun, potrivit unui rezumat din 2021 din revista Nutrients. Pentru a favoriza un intestin mai sănătos, limitați alimentele foarte procesate care sunt surse de grăsimi trans, zaharuri adăugate și aditivi alimentari precum coloranții, atunci când este posibil.

3. Adoptați o abordare bazată pe alimente integrale

Același articol din Nutrients a evidențiat și un alt aspect al dietei care are impact asupra sănătății intestinelor: aportul scăzut de fructe, legume și cereale integrale. Bacteriile benefice din intestin se bazează pe fibrele și pe alți compuși din aceste alimente pentru a supraviețui. Deși este important să limitați alimentele cu componente care dăunează sănătății intestinului, este la fel de important să aveți grijă de bacteriile benefice existente în intestin, hrănindu-le cu ceea ce au nevoie. Alegerea mai multor alimente integrale sau minim procesate, bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și semințele, este cel mai bun mod de a face acest lucru.

4. Dormiți suficient

Tulburările de somn, cum ar fi insomnia, pot face ravagii asupra sănătății noastre - inclusiv asupra sistemului nostru imunitar. Cercetările publicate în Nature notează că lipsa pe termen lung a unui somn de calitate poate crește riscul de a dezvolta o boală autoimună, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul și scleroza sistemică.

5. Renunțarea la fumat

Impactul negativ al fumatului asupra sănătății este bine documentat, în special atunci când vine vorba de afecțiuni precum cancerul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Dar fumatul poate juca, de asemenea, un rol în creșterea riscului de a dezvolta boli autoimune, precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă și alte boli autoimune, notează Global Autoimmune Institute.