„Perlele“ căilor ferate din România: gara din Iaşi, inspirată după Palatul Dogilor din Veneţia, iar cea din Băile Herculane, după castelul împărătesei Maria Tereza
Alba. Teiuşul, oraş cu 7.000 de locuitori, a ajuns să aibă la 1871, datorită statutului de nod feroviar, o gară de calibrul Clujului sau Aradului. Prima gară a oraşului a fost construită de “Societatea căilor ferate ungare de est” . În 1908 a fost finalizată o nouă construcţie monumentală, care rămâne şi astăzi cea mai mare gară din judeţul Alba.
Arad. Una dintre cele mai tranzitate gări din Regiunea de Vest a României şi totodată una din cele mai frumoase din punct de vedere arhitectural este gara din Arad, care acum se află în ample lucrări de modernizare. Până să înceapă lucrările de modernizare din gară plecau zilnic sute de călători. Clădirea actuală a gării este cea de a treia, construită în 1910 după planurile arhitectului arădean Ludovic Szantay.
Bacău. Realizată în 1892, pe vremea când oraşul Comăneşti era moşie a familiei Ghika, gara mai păstrează şi astăzi frumuseţea de altădată. Se află la câţiva paşi de Castelul Ghika, realizat în 1885 de arhitectul Albert Galleron, care a făcut şi proiectele Ateneului Român şi a Băncii Naţionale a României. Gara este inspirată după cea de la Curtea de Argeş şi din Lausanne, Elveţia.
Bistriţa. Gara a fost inaugurată în 1886, acelaşi an în care a fost pusă în funcţiune calea ferată care leagă judeţul Cluj de Bistriţa-Năsăud. Aceasta avea drept scop dezvoltarea exploatării zăcămintelor de fier de la Rodna. Pentru ca această gară să fie ridicată a fost nevoie de permisiunea guvernului ungar. Acum gara este în renovare şi va căpăta o nouă faţă cu 8,5 milioane de euro.
Buzău. Monument istoric, Gara din Râmnicu Sărat era la sfârşitul secolului al XIX-lea cea mai frumoasă carte de vizită a oraşului. Construită iniţial departe de oraş, actuala gară este cea de-a doua construcţie de acest tip, aşezată mai aproape de oraş în urma repetatelor interpelări ale deputaţilor râmniceni I. C. Grădişteanu, Iosef Oroveanu şi C.C. Datculescu, conform “Gazetei Săteanului”, din ianuarie 1891.
Călăraşi. Gara era o mândrie în oraşul din inima Bărăganului. Ceauşescu nu s-a calicit. Construită înainte de 1989, gara din Călăraşi a fost tapetată cu marmură de cea mai bună calitate. În gara veche, în 1973 s-au filmat şi câteva scene din celebrul film „Tatăl risipitor”.
Constanţa. Gara Maritimă este una dintre clădirile interbelice reprezentative ale Constanţei. A fost construită între 1930 şi 1935 ca terminal de pasageri. Turiştii sau oficialităţile coborau aici din tren pentru a se îmbarca pe vapoarele din Portul Constanţa. Inaugurarea a avut loc în 1935 în prezenţa familiei regale.
Cluj. Gara din Cluj-Napoca a fost terminată în 1870 de firma engleză Warring, conform planurilor lui Karl von Gegg, devenit celebru în epocă datorită faptului că a fost autorul unui proiect considerat imposibil: calea ferată care traversează Munţii Semmering din Austria. Pe unul dintre pereţii clădirii apare şi astăzi simbolul masonic echerul şi compasul.
Focşani. Oraşul a avut vreme de 120 de ani o gară cum puţine s-au construit în România, un monument arhitectural de patrimoniu cultural de care orice oraş care se respectă ar fi mândru. Actul de naştere al Gării Focşani datează de la 1881 , la puţini ani după Războiul de Independenţă al României, urmare a extinderii reţelei de căi ferate pe relaţia Buzău-Mărăşeşti.
Hunedoara. Povestea gării a început în anii 1950, în care România se afla sub influenţa sovieticilor. Arhitectura monumentului nu a făcut excepţie de la trendurile acelor vremuri, dar constructorii au avut grijă ca gara să se distingă printre celelalte staţii CFR din judeţ. Două fresce imense tapetează pereţii gării, înfăţişând scene din viaţa localnicilor. Cele două tablouri au devenit atracţii turistice.
Iaşi. Clădirea impunătoare a Gării Iaşi a fost realizată după planurile arhitectului austriac Johan De Wachter, care şi-a găsit inspiraţia în Palatul Dogilor din Veneţia. Construcţia a fost inaugurată în 1870, fiind a treia gară din România. A fost construită la indicaţiile regelui Carol I.
Olt. Gara din Slatina a fost fiind scena multor evenimente importante în istoria ţării, unele chiar total necunoscute multora dintre români. Unul dinspre aspectele ce nu sunt menţionate în multe lucrări istorice se referă la răscoala din iunie 1899 derulată chiar pe peronul gării şi unde au murit numeroşi ţărani, dar şi soldaţi. Mai poate fi menţionată prima misiune militară din istoria aeronauticii româneşti, în iunie 1910.
Oradea. Împăratul Franz Josef şi soţia sa Sissy au luat parte la punerea pietrei de temelie a gării centrale din Oradea. Se întâmpla pe 27 mai 1857, pentru ca după doar un an fluieratul roţilor de tren să se audă pentru prima dată în Gara Mare din Oradea, aceeaşi gară care, în 1973, a găzduit filmarea îndrăgitului “Pistruiatul”.
Piatra Neamţ. Gara a împlinit în octombrie anul trecut 100 de ani de la darea în funcţiune. Opera antreprenorului italian Carol Zane a sărbătorit centenarul în haine noi, după lucrările de modernizare efectuate de C.F.R. cu fonduri europene. Este locul în care Mareşalul Antonescu a ordonat ostaşilor trecerea Prutului .
Ploieşti. Perla Carpaţilor“ a avut, de-a lungul timpului, nu mai puţin de trei gări, dintre care două regale. În gara Sinaia au coborât, în numeroase rânduri, membrii Casei Regale, dar şi preşedintele american Gerald Ford. Tot la Sinaia aveau staţie, la începutul secolului trecut, Orient Express-ul şi Arlberg Express. Prima gară din Sinaia, din care astăzi se mai păstrează doar o mică parte de clădire , a fost deschisă publicului în decembrie 1879, anul în care a fost inaugurată, în România, prima linie de cale ferată care traversa Carpaţii, prin Valea Prahovei.
Reşiţa. Gara staţiunii Băile Herculane este considerată de foarte mulţi turişti ca fiind cea mai frumoasă şi plină de istorie gară a Căilor Ferate Române. Edificiul a fost construit între anii 1878 si 1886, în stil baroc, un baroc vienez caracterizat prin cupole şi arce de cerc sub diverse îmbinări, după planurile arhitectului A.D. Serres. Clădirea a fost astfel concepută încât să reproducă fidel castelul de vânătoare din apropierea Vienei al împărătesei Maria Tereza a Austro-Ungariei.
Satu Mare. În anul 1870 s-a construit la Satu Mare prima Gară, însă, din cauza dimensiunilor necorespunzătoare, edificiul a fost înlocuit în 1899 cu actuala clădire. Clădirea ocupă un loc aparte în istoria ţării noastre, mai ales datorită personalităţilor ce i-au călcat peronul. Scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu şi Victor Eftimiu au avut parte de o primire triumfală la gară.
Suceava. Gara Iţcani este, fără îndoială, cea mai spectaculoasă din judeţul Suceava. Construit în urmă cu 150 de ani, edificiul este o bijuterie a arhitecturii austriece. În ultimii zece ani, clădirea monument istoric a fost abandonată de CFR şi se transformă încet într-o ruină.
Timişoara. Una dintre cele mai frumoase gări din România se află în oraşul de frontieră Jimbolia. Este una din creaţiile genialului arhitect budapestan Pfaff Ferenc, care a trăit între 1851-1913. Gara din Jimbolia este unică şi pentru că are un muzeu al feroviarilor. Pot fi văzute aici câteva piese istroice de mare valoare. O triciletă cu care se făcea controlul liniilor în secolul 19, un birou de mişcare din secolul 20, felinare, diferite matriale şi aparate folosite în infrastructura feroviară. De muzeu aparţine şi vechea clădire a gării din Jimbolia, construită în 1857.
Tulcea. Oamenii au avut de aşteptat multă vreme până când să aibă propria gară. Gara din oraşul Tulcea, amplasat pe malul lacului Ciuperca, are forma unei ambarcaţiuni. Construcţia ce a fost finalizată în anul 1972 este realizată după planurile arhitectului Irina Rosetti.
Vaslui. Construită după un proiect al lui Anghel Salighy, Gara Vaslui a suferit de-a lungul anilor numeroasă schimbări, culminând cu reabilitare completă, finalizată în toamnâ anului trecut. Transformată în ruine în timpul celui de-al doilea război mondial, gara vasluiană şi-a păstrat arhitectura. Este considerată cea mai frumoasă gară din judeţ.
Zalău. Construită în urmă cu aproape 40 de ani, gara din Zalău arată azi ca o construcţie modernă, după ce în 2012 a intrat într-un proiect de reabilitare. Nu este o clădire monument istoric, ca multe dintre gările din oraşele mari ale României, însă promite să fie una dintre cele mai frumoase gări din ţară. S-au investit, în ultimii ani, sume importante de bani din fonduri europene.
La acest articol au contribuit: Dorin Ţimonea, Claudia Untaru Creţu, Mircea Merticariu, Bianca Sara, Iulian Bunilă, Ionela Stănilă, Adrian Boioglu, Remus Florescu, Ştefan Borcea, Daniel Guţă, Cezar Pădurariu, Mugurel Manea, Claudia Bonchiş, Daniela Mihai, Florin Jbanca, Cristian Franţ, Cristina Cicău, Dinu Zară, Ştefan Both, Mariana Iancu, Simona Voicu şi Alina Pop.
Sursa: adevarul.ro
