În urmă cu un secol, italienii emigrau în România din cauza sărăciei. Pare greu de crezut, însă oamenii alegeau să vină în Transilvania sau Dobrogea pentru că America, tărâmul făgăduinței, le era inaccesibilă.

Minorități din Dobrogea FOTO Profimedia

Statisticile arată că, în anul 1899, numai în Dobrogea trăiau aproape 1.400 de italieni, relatează rotalianul.com . Până în 1928, numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la aproape 2.000 de italieni, mulți dintre ei alegând să se mute din orașe ca București sau Sinaia la sate, unde munceau în agricultură.

În toată România, în 1901, erau 8.000 de italieni, iar în 1930 numărul lor a atins cifra de 60.000. Printre meseriile pe care le practicau se regăseau: tăietori de pietre, dulgheri, zidari, fierari, fermieri. Mulți însă au lucrat și la proiectele feroviare din acele vremuri.

Localitatea Greci, cunoscută pentru cele cinci cariere de granit, a devenit un nucleu pentru comunitatea italiană.

Documentele vremii arată că în 1892 italienii erau foarte mulțumiți de salariile primite în România, acestea fiind „mult mai mari decât cele pe care le-ar putea avea în Italia”.

„Într-un an, suma totală a economiilor acumulate de muncitorii italieni este în jur de 4 milioane de lire, în aur”, ar fi raportat câțiva ani mai târziu inspectorul italian pentru imigrație Di Palma, se arată într-un înscris al delegatului italian Beccaria Incisa.

Cererile de expatriere, verificate cu severitate

Din cauza numărului mare de italieni care ajungeau în țara noastră, autoritățile de la acea vreme au luat măsuri stricte în cea ce privește accesul acestora în România. Astfel, Ministerul de Interne din Italia a decis să examineze cu cea mai mare severitate cererile de expatriere.

În România, situația nu era deloc bună. Oamenii de aici se plângeau că străinii le fură locurile de muncă, dar și că sunt indisciplinați și violenți.

Cartierele din Londra în care sunt cei mai mulți români. Cum se explică „invazia“ de după 2011 în Anglia

În prezent, conform ultimului recensământ realizat de Oficiului Național de Statistică (ONS) din Marea Britanie, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia și Țara Galilor după engleză și poloneză. Rromâna este a doua limbă vorbită, după engleză, în numeroase cartiere din Londra.

A doua cea mai comună limbă principală după engleză în fiecare cartier:

• Barking and Dagenham – română 4,78%
• Barnet – persan sau farsi 2,25%
• Bexley – română 0,95%
• Brent – Gujarati 6,56%
• Bromley – portugheză 0,59%
• Camden – franceză 2,22%
• Croydon – poloneză 1,67%
• Ealing – Panjabi 4,88%
• Enfield – turcă 5,91%
• Greenwich – Nepaleza 2,11%
• Hackney – turcă 3,21%
• Hammersmith and Fulham – franceză 2,51%
• Haringey – turcă 3,76%
• Harrow – română 7,54%