Conflictul Israel-Hamas generează efecte la nivel internațional, în ultimele zile fiind înregistrate sau dejucate mai multe atacuri teroriste. Cu toate acestea, România rămâne o țară sigură, spun experții.

Atentat terorist în Bruxelles FOTO Profimedia

După atacul din SUA, unde un copil de 6 ani a fost ucis pe motiv că era palestinian, alte două persoane au fost omorâte, luni seară, în Bruxelles, în urma unui atac armat. Este vorba despre doi suporteri suedezi, care s-ar fi aflat în capitala Belgiei pentru a participa la meciul de fotbal dintre Belgia și Suedia. Partida a fost suspendată la cererea echipei suedeze, iar martorii spun că atacatorul ar fi strigat „Allahu Akbar” înainte de a trage focurile de armă.

Ca urmare, Belgia a ridicat alerta teroristă la cel mai înalt nivel, iar populaţia a fost avertizată să nu facă deplasări inutile în capitală. Urmare a evenimentelor, Franţa a înăsprit controalele la graniţa cu Belgia, după ce autoritățile franceze ridicaseră deja nivelul de alertă la gradul cel mai înalt – „urgenţă atentat” – pe întreg teritoriul francez, în urma atacului terorist care a avut loc în data de 13 octombrie într-un liceu din oraşul Arras, departament Pas-de-Calais, soldat cu decesul unui profesor şi rănirea gravă a altor două persoane. Ministrul francez de Interne susținea că există o legătură între atac și conflictul Israel-Hamas.

Alertă a fost și în Italia, la Milano, unde autoritățile au desfășurat o operațiune antiteroristă care a dus la arestarea a doi egipteni, unul dintre aceștia având și cetățenie italiană, potrivit Reuters.

Nu în ultimul rând, situația din Israel a creat discuții contradictorii și la nivel înalt, în rândul persoanelor publice sau al instituțiilor universitare de prestigiu. De exemplu, un camion a circulat prin campusul Universității Harvard afișând numele și fotografiile unor studenți, care erau numiți „cei mai antisemiți studenți din Harvard”, potrivit Business Insider, după ce tinerii au semnat o scrisoare care învinovățește Israelul pentru atacurile grupării teroriste islamice Hamas.

Președintele emerit de la Harvard Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA în timpul mandatului lui Bill Clinton și fost președinte de universitate, a fost unul dintre absolvenții de la Harvard care au criticat actuala conducere a universității pentru lipsa de reacție. Confruntări tensionate au fost și la Universitatea Columbia, din New York, unde au fost manifestații atât în sprijinul palestinienilor, cât și pentru susținerea statului Israel.

Ce spun specialiștii

„Hamasul și ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu este o chestiune locală din punct de vedere al terorismului. Deci ei practică un terorism local, inclusiv asupra propriei populații. Ei nu au capacitatea pe care o avea Al-Qaeda să internaționalizeze terorismul. Nu au resurse. Ce vedem la nivel european sau în Statele Unite, de exemplu, sunt ori alte organizații teroriste care au fost mai modeste până acum, ori sunt așa-zișii copiatori, cei care prin simpatie preiau mesaje și preiau comportamentul acesta al teroriștilor și creează evenimente teroriste individuale, cum a fost cel din Belgia, care după câte am înțeles nu este o chestie organizată și a fost cum au fost cele din Paris cu ani în urmă”, a explicat Hari Bucur Marcu, expert în securitate naţională, pentru „Adevărul”.

Totodată, specialistul a subliniat nivelul de confuzie care se creează în contextul conflictului din Israel. „Se ajunge în situația în care dacă ții partea arabilor din Gaza sau a palestinienilor, înseamnă că ții partea Hamas. Dacă ții partea Hamas, ții partea teroriștilor. Cam aici apare confuzia ideologică, care se poate manifesta oricând și se poate la un moment dat să fie acceptată de către tineri”, explicând însă că de la ideologie până la acțiuni de tip terorist este o cale lungă.

„În momentul de față nu este foarte clar de ce un terorist acționează ca atare. (…) Este foarte greu de făcut o predicție cum vor evolua asemenea oameni care la un moment dat din ideologie ajung să comită fapte teroriste. Avem deja o cultură a sinucigașilor cu bombă care pot să explodeze în diferite locuri, avem o experiență din aceasta de răspândire internațională a terorismului în locuri unde nu te aștepți, cu un mesaj mult mai neclar decât era pe vremuri”, a mai arătat specialistul.

În același timp, Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al Comandamentului NATO, a explicat însă că România nu aparține zonei vizate privind astfel de atacuri, având de altfel și o relație bună cu lumea arabă. „România nu este obligată să stabilească un nivel de alertă de acest gen, pentru că nu are amenințări de acest gen. Franța, Belgia, alte state au și trecut la un nivel de alertă mai ridicat. (…) România nu este implicată în ceea ce înseamnă o coaliție împotriva forțelor palestiniene, nu este descrisă de ei în cultura lor legată de Occident și de răul pe care îl aduce Occidentul”, a explicat Virgil Bălăceanu.

„Este considerată de către arabi tot ca o țară care aparține zonei de est a Europei și o țară în care au beneficiat de educație. Și-au format medicii, inginerii, unii au devenit lideri politici. Am avut o relație bună din punct de vedere militar”, a mai arătat expertul, amintind că România exporta armament și alte tipuri de materiale militare în țările arabe.