După greutățile întâmpinate în 2023, piețele europene de gaze și energie electrică s-au stabilizat în al doilea trimestru al anului 2024. România a dat dovadă de o creștere semnificativă, depășind mai multe state europene.

România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană Foto Shutterstock

După invadarea Ucrainei, furnizarea de gaze în spațiul european a întâmpinat dificultăți, totuși piața a reușit să se adapteze. Astfel că importurile de gaze din UE au scăzut în continuare, iar gradul de umplere a depozitelor de gaze a continuat să crească. Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au revenit la cele din 2021, dinainte de izbucnirea crizei energetice. În ceea ce privește prețurile cu ridicata, nivelul acestora arată condiții competitive de aprovizionare.

S-a înregistrat un consumul de gaz în Uniunea Europeană de 61 de miliarde de metri cubi, o scădere de 6% față de an și 45% trimestrial, ceea ce indică o scădere continuă a consumului de gaz din UE. Producția internă de gaze din UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă o scădere de 8% față de trimestru și cu 18% față de anul precedent.

Noutatea noilor rapoarte, emise de Comisia Europeană, este dată de România. Pentru prima dată, a devenit cel mai mare producător de gaze din UE, o urmează Olanda pe locul doi și Germania pe locul trei. Înainte, rolurile dintre România și Olanda erau inversate.

Reprezentanții Ministerului Energiei, ai companiilor din energie și analiști estimau ca această reușită să se întâmple după 2027, după inițierea exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră.

Importurile de gaze

Importurile de gaze din UE s-au ridicat la aproape 70 de miliarde de metri cubi, neschimbate față de trimestrul precedent, dar cu 9% mai puțin decât în ​​anul precedent.

Norvegia a rămas cel mai mare furnizor de gaze al UE (34%), urmată de Rusia (18%), SUA (16%), Africa de Nord (15%), Qatar (4%) și Azerbaidjan (4%).

Din totalul importurilor de gaze ale UE, gazul rusesc a reprezentat 18%, o scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul precedent și o creștere cu 4 puncte procentuale față de anul precedent. Privind comparativ cu 2021, ultimul an înainte de invadarea Ucrainei, importurile de gaze rusești au scăzut cu 70%.

Prețurile gazelor

Prețurile angro la gaze în Europa au fost în medie de 32 €/MWh în al doilea trimestru al anului 2024, o creștere de 16% față de trimestrul precedent și o scădere de 9% față de anul precedent.

Prețurile cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% față de anul precedent. În UE, prețul mediu de vânzare cu amănuntul a fost de 101 EUR/MWh. În luna mai, anul curent, s-a înregistrat cel mai mic preț de vânzare cu amănuntul (100 EUR/MWh) din trimestrul respectiv și de la începutul crizei energetice în 2022.

Piața energiei electrice

Potrivit rapoartelor, piața energiei electrice a evoluat pozitiv, prezentând prețuri în scădere și o pondere în creștere a surselor regenerabile în mixul de energie electrică.

Prețurile cu amănuntul la energie electrică pentru gospodăriile din capitalele UE au scăzut cu 8% în al doilea trimestru (239 EUR/MWh), în comparație cu aceeași perioadă anul trecut.

Consumul de energie electrică din UE nu s-a recuperat încă pe deplin, în comparație cu nivelurile dinaintea crizei. În general, consumul a crescut doar ușor (+1%).

Potrivit noilor rapoarte trimestriale ale Comisiei Europene, sursele regenerabile au ajuns la niveluri record, având o pondere de 52% în producția de energie electrică. Solarul și eolianul au înregistrat o creștere de 14% a producției în trimestrul doi, cu un plus de 18 TWh.

Producția eoliană onshore a crescut cu 6%, cu 5 TWh, în timp ce producția eoliană offshore a crescut cu 37%, cu 4 TWh. Producția solară a crescut cu 20%, cu 14 TWh, iar energia hidroelectrică și-a îmbunătățit producția cu 21%, cu 18 TWh.