Marea emigrare a ultimelor decenii a încetinit după anul 2019, arată ultimele studii, care subliniază că se observă inclusiv o creștere a numărului de români care decid să se întoarcă în țară. În plus, România a devenit o destinație pentru zeci de mii de imigranți din afara Uniunii Europene. Astfel, grație și acestor fluxuri migratorii, anul trecut a fost raportată o creștere a populației, pentru prima dată de la începutul tranziției în 1990.

Recensământul din 2022 scoate la iveală o scădere a ritmului de declin al populației României, mai ales în raport cu anii anteriori, arată studiul Rethink „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică”, care a analizat rezultatele numărătorii populației de anul trecut. Mai exact, există semne că ritmul emigrării a încetinit și că a crescut numărul repatrierilor. O altă veste bună este că, pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, populația rezidentă a crescut în 2022. Principalul motiv pentru această creștere a fost balanța migratorie pozitivă – cu alte cuvinte, mai multe persoane au venit în România comparativ cu numărul de persoane care au plecat din ţară. Practic, numărul de rezidenți străini raportat în 2022 este cel mai mare din ultimii 30 de ani.

Maximul istoric a fost în 2020

Potrivit autorilor studiului, numărul de persoane cu origini românești prezente în statele UE a atins maximul istoric în 2020, apoi a început să scadă. „Diaspora românească din Europa a ajuns la aproape 4 milioane de persoane, pe fondul unui val de emigrație puternică, extins de-a lungul a peste două decenii. În perioada 2014-2018, nivelul emigrației a căpătat proporțiile unui veritabil exod. În ultimii ani însă a avut loc o ruptură de tendință”, arată sursa citată.

Concret, diaspora din Europa nu a mai crescut ca urmare a emigrării în masă a persoanelor din România. Ba mai mult, în multe comunități, numărul celor născuți în România a stagnat sau a început să scadă.

Un sfert dintre copiii românilor se nasc în alte țări

Autorii studiului spun că în acest moment un sfert dintre copiii românilor se nasc în alte țări: „De exemplu, în 2019 se înregistrau doar în Anglia și Țara Galilor 16.069 de nașteri în rândul mamelor născute în România, numărul scăzând doar ușor până la la 15.518 în 2022. Cifra este mai mare decât cea din oricare județ din România, reprezentând peste 8% din numărul nașterilor înregistrate în țară. În același timp, Franța a documentat în ultimii ani în medie 5.000 de nașteri ale unor mame de origine română. În Italia, numărul nașterilor în rândul mamelor cu cetățenie română a scăzut în ultimii ani, dar încă atingea 14.693 în 2017. Și în Spania, numărul nașterilor în diaspora românească urmează un trend descendent, dar încă se nășteau 8.115 copii ale unor mame născute în România în 2020. (…) Estimăm că în ultimii 7-8 ani s-au născut în mod curent peste 50.000 de copii cu cetățenie română, anual, doar în diaspora europeană”.

De ce se întoarce diaspora

De altfel, în Spania este una dintre comunitățile din diaspora care a cunoscut deja o scădere numerică. O parte a românilor de aici s-au întors în țară, deși a existat și un proces de migrație între comunitățile din diaspora (de exemplu din Spania sau Italia spre Germania sau Regatul Unit). Tendința de scădere numerică este deja clar conturată și la comunitățile românești din Italia, Grecia și Portugalia.

„Rethink a analizat contextele economice și sociale din destinațiile tradiționale ale emigranților români. O parte a acestor state se confruntă cu scăderi abrupte ale veniturilor reale (de exemplu, Italia, cu -7,3% între trimestrul I din 2022 și trimestrul I din 2023). Dintre destinațiile majore ale emigranților români, Marea Britanie a restricționat accesul liber pe piața muncii în perioada post-Brexit, iar Germania se confruntă cu o recesiune în a doua jumătate a anului 2023. În condițiile unei evoluții recente favorabile a economiei României, factorul «pull» care a dus la generalizarea emigrării în deceniile anterioare este puternic redus. În condițiile în care și alte state din regiune au observat o inversare a tendințelor migratorii (de exemplu Lituania sau Polonia), e de așteptat ca balanța migratorie a cetățenilor români să se echilibreze sau să devină pozitivă. Experiența istorică ne arată, însă, că o repatriere a majorității diasporei e foarte puțin probabilă”, explică autorii studiului.

Dinamica migrației internaționale în România

O altă veste bună este că pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, populația rezidentă a crescut în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică (INSSE), citate de studiul Rethink. „Principalul motiv pentru această creștere a fost balanța migratorie pozitivă – cu alte cuvinte, mai multe persoane au venit în România comparativ cu numărul de persoane care au plecat din România. Astfel, conform acestor date, numărul imigranților în România a fost mai mare cu 85.000 decât numărul emigranților în 2022. În 2021, numărul imigranților a fost cu 16.000 mai mic decât cel al emigranților, în 2020, diferența dintre emigranți și imigranți a fost de aproximativ 28.000, în 2019 diferența a fost de aproximativ 30.000, iar în 2018 de aproximativ 57.000”, precizează studiul, care mai spune că România începe să devină și o țară de imigrație, nu doar de emigrație și tranzit.

Mai exact, în 2022, în România, locuiau aproximativ 172.000 de cetățeni străini, aproape cât întreaga populație a municipiului Oradea sau puțin sub 1% din populația totală. Aproximativ 115.000 dintre aceștia erau cetățeni străini din afara spațiului european, ceea ce reprezintă aproximativ 67% din totalul de cetățeni străini. De exemplu, în 2021 au fost raportați aproximativ 150.000 de cetățeni străini, dintre care 95.000 proveneau din afara spațiului european (63%). Iar în 2020 și în 2019, numărul cetățenilor străini a fost de puțin sub 140.000, dintre care resortisanții din țări terțe au fost aproximativ 80.000 (57%).

Principalele țări de proveniență pentru cei 172.000 de cetățeni străini înregistrați în 2022 sunt Republica Moldova, Turcia, China și Italia. Practic, situația nu s-a schimbat semnificativ față de 2021 sau anii precedenți când tot din aceste țări primeam cel mare număr de cetățeni străini. „Cu toate acestea, trebuie remarcată o diversificare a țărilor de origine. Au loc creșteri semnificative pentru grupurile de cetățeni străini din Sri Lanka, Bangladesh, Nepal sau Pakistan. Populațiile originare din aceste state au crescut de câteva ori în ultimii ani”, arată raportul.

Din totalul rezidenților străini, circa 109.000 au venit în scop de muncă (64%). „Proporția și numărul imigranților veniți în scop de muncă în România a crescut în ultimii ani, acest grup fiind sursa creșterii exponențiale a numărului de cetățeni străini din România în ultimul deceniu. Alte motive pentru care imigrează cetățenii străini în România reprezintă studiile și reîntregirea familiei”, mai spune studiul.

Din punct de vedere al distribuției geografice, cel mai mare număr de cetățeni străini este înregistrat în București-Ilfov, unde aceștia reprezintă

aproximativ 3% din populație. Urmează Cluj și Timiș, unde în jur de 2 % din populație este reprezentată de cetățeni străini, apoi de județe precum Bihor, Arad, Sibiu, Brașov, Alba, Iași, Constanța și altele cu valori în jur de 1%.

Politici de imigrație pe termen lung

În concluzie, experții de la Rethink atrag atenția că România are o politică de imigrație reactivă, influențată din ce în ce mai mult de nevoile imediate de forță de muncă ale angajatorilor. „Pe termen mediu și lung, trebuie identificate politici speciale pentru accesul la rezidență permanentă și cetățenie, pentru a evita problemele de integrare cu care se confruntă alte state europene. Programele dedicate de încurajare a remigrației românilor din diasporă trebuie extinse și unificate. Mai mult, ele trebuie să țină cont de diversitatea comunităților românești din diasporă și de motivațiile eterogene care ar putea duce la eventuale repatrieri”, conchide studiul.

Reamintim că recensământul organizat anul trecut a indicat o populație totală de 19.053.815 locuitori, la data de referință 1 decembrie 2021. Scăderea față de recensământul anterior a fost de puțin peste un milion de persoane.