Senatul înăsprește pedepsele pentru fraude privind plata TVA care afectează resursele bugetului UE, limitele fiind între 7 și 15 ani de închisoare. După votul din Senat, inițiativa merge la Camera Deputaților, care este for decizional.

Camera Deputaților este for decizional privind proiectul de lege FOTO Mediafax

Proiectul, inițiat de Guvernul României, prevede introducerea unui articol nou, care punctează: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puțin 10.000.000 de euro a resurselor bugetului Uniunii Europene”.

Trei sunt cauzele menționate în proiect: i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA; ii) nedivulgarea de informații privind TVA atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii; iii) prezentarea de declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

În Senat , proiectul de lege a fost susținut masiv, fiind votat de 99 de aleși, în timp ce doar unul a votat împotrivă.

Modificarea Legii privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nu a venit dintr-o dorință expresă a Puterii de a da pedepse mai grele, ci constrânși de Comisia Europeană, care a cerut transpunerea cât mai rapidă a Directivei europene 1371 din 2017. Din decembrie 2021, Comisia Europeană a trimis o „scrisoare de punere în întârziere” pentru a anunța Guvernul (tot condus de Ciucă la acea vreme) că nu a transpus directiva.

„Potrivit scrisorii de puenre în întârziere, autoritățile române au fost invitate ca, în termen de 2 luni de (n.r. - la) data primirii scrisorii de întârziere, să comunice observații cu privire la modul în care au fost transpuse în legislația română unele prevederi din Directiva (UE) 2017/1371 privind infracțiunile, respectiv aplicarea legii penale în spațiu, care au fost apreciate ca nefiind transpuse în mod adecvat”, punctează expunerea de motive. Proiectul de lege a fosta avizat favorabil de Consiliul Legilsativ, precum și de Consiliul Economic și Social.

Reforma pensiilor speciale se lasă așteptată

Ajunsă de la Guvern la jumătatea lunii februarie, inițiativa a trecut repede de comisiile avizatoare și de cea care dă raportul. Nu la fel de repede se mișcă partidele aflate la putere în cazul unor legi cu impact și care contează în ceea ce privește banii care vin din PNRR. Mai precis, în cazul proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale și în ceea ce privește două proiecte inițiate de Guvern privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

În cazul pensiilor speciale, proiectul nu figurează pe ordinea de zi a Comisiei de buget-finanțe, care în urmă cu două săptămâni stabilise să poarte o discuție aplicată astăzi, după ce sunt furnizate date de Ministerul Muncii și s-ar prezenta la comisie și Marius Budăi, ministrul Muncii, dar și Adrian Câciu, ministrul Finanțelor. Și în ceea ce privește interesul Comisiei juridice pentru legislația penală, cele două proiecte nu figurează pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Termenul de adoptare tacită a celor trei proiecte de lege este 31 martie.