Sabotorii ucraineni au reușit să plaseze patru explozibili pe un tren rusesc de marfă care transporta motorină și combustibil pentru avioane, la circa 4.800 km de granița cu Ucraina. Totuși aspectul important nu a fost atât aruncarea în aer a trenului, cât calcularea momentului exploziei, au dezvăluit oficialii serviciilor de informații ucrainene, relatează NYT.

Aceasta trebuia să aibă loc exact în momentul în care cele 50 de vagoane ar fi traversat tunelul de peste 14 kilometri prin munții Severomuiski, cel mai lung tunel feroviar din Rusia. Ucrainenii sperau ca prin acest atac să compromită o rută vitală pentru livrarea de arme către Rusia din Coreea de Nord, într-un moment în care forțele ucrainene aflate pe front se luptă să oprească atacurile rusești necruțătoare. Raționamentul: dacă trenurile pot fi înlocuite și șinele reparate rapid, în schimb avariile la tunelul construit în zeci de ani ar putea pune probleme serioase.

Rusia și Ucraina continuă luptele pe scară largă, atât la sol, cât și cu lovituri aeriene. Oficialii ruși au acuzat Ucraina că a atacat sâmbătă un oraș rusesc, Belgorod, ucigând cel puțin 24 de persoane și rănind peste 100, drept ripostă la un baraj uriaș de rachete rusești asupra mai multor orașe ucrainene cu o zi înainte.

Pe de altă parte, tacticile de gherilă – sabotaje, raiduri ale comandourilor, asasinate țintite și țintirea depozitelor de muniție, conductelor de petrol și căilor ferate – au căpătat o importanță crescândă în condițiile în care cele două părți beligerante nu reușesc să facă progrese substanțiale pe front.

La ora 17:20 pe 29 noiembrie, un incendiu a izbucnit în tunel, anunța Căile Ferate Ruse. Mass-media rusă a difuzat imagini cu flăcări în jurul intrării, iar oficialii au explicat că explozia a fost provocată de „detonarea unui dispozitiv exploziv neidentificat”.

Amploarea pagubelor nu este cunoscută cu precizie, Rusia și Ucraina prezentând evaluări divergente ale impactului exploziei. Dar în doar 48 de ore a urmat a doua explozie pe o rută alternativă din vecinătate.

Atacul este semnificativ atât în sine, cât și în contextul situației curente a câmpului de luptă.

În combinație cu alte acte de sabotaj în Rusia și în spatele liniilor rusești din Ucraina ocupată, atacul a semnalat dependența tot mai mare a Kievului de tactici neregulate menite să vină în sprijinul forțelor convenționale în încercarea lor de a rezista în fața intensificării atacurilor rusești.

„Războiul din Ucraina se schimbă chiar acum, deoarece Ucraina sporește numărul operațiunilor de gherilă împotriva forțelor ruse și reduce operațiunile convenționale”, a apreciat Seth G. Jones, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier al comandantului Forțelor de Operațiuni Speciale ale SUA din Afganistan.

Cu o populație de trei ori mai mare decât a Ucrainei și un complex militar industrial mult mai important, Rusia deține în prezent avantajul în ceea ce privește războiul convențional, mai ales ținând cont că asistența militară occidentală susținută pentru Ucraina este sub semnul întrebării. Totuși analiștii militari subliniază că o putere ocupantă s-a dovedit mereu mai vulnerabilă la atacurile sabotorilor care lucrează pentru sau simpatizează cu țara supusă invaziei. În plus, campania Kremlinului de tip pământ pârjolit în Ucraina continuă să alimenteze rezistența în teritoriile ocupate. În timp ce atacurile asupra oficialilor ruși de ocupație continuă, Centrul Național de Rezistență Ucrainean, care a fost creat de armata ucraineană pentru a instrui și coordona rețelele de partizani din teritoriile ocupate, a declarat luna aceasta că Rusia dedică un număr tot mai mare de forțe de elită pentru eradicarea grupurilor subterane. În ciuda vigilenței sporite însă, partizanii ucraineni au declarat că au reușit să arunce în aer un tren de marfă pe 15 decembrie, în timp ce transporta muniție și combustibil din Crimeea ocupată de ruși către Melitopol, în sudul Ucrainei.

Atacurile anterioare asupra liniilor de cale ferată dincolo de Munții Ural – o barieră naturală care a protejat mult timp o mare parte din infrastructura militară vitală împotriva atacurilor inamice – oferă o privire în lumea obscură a tacticilor de gherilă și a măsurii în care acestea pot provoca daune de proporții. În timp ce oficialii ucraineni obișnuiesc să păstreze tăcerea despre operațiunile din interiorul Rusiei, de data asta au ținut ca Kremlinul să nu aibă îndoieli cu privire la cine se află în spatele atacurilor.

„Serviciile speciale ruse ar trebui să se obișnuiască cu faptul că oamenii noștri sunt peste tot”, a declarat un înalt oficial al serviciului ucrainean de informații (SBU), după al doilea atac feroviar, oferind detalii despre operațiune sub condiția anonimatului din motive de securitate. Detaliile despre atacuri au fost confirmate de acesta și de alți doi înalți oficiali ucraineni la curent cu operațiunea și au corespuns cu informațiile făcute publice de autoritățile ruse, înregistrări de la fața locului și relatări ale mass-mediei rusești.

Serviciile de securitate ruse (FSB) au declarat la scurt timp după atacuri că au reținut două persoane suspectate de organizarea mai multor sabotaje în numele Kievului, între care un bărbat despre care au spus că a instalat mine magnetice pe trenul care a explodat în tunel. Căile Ferate Ruse au susținut că 120 de muncitori au curățat tunelul în câteva zile și au anunțat că traficul feroviar a fost reluat. În schimb, oficialii serviciilor secrete ucrainene au declarat că ar putea dura luni de zile să fie restabilită în mod corespunzător trecătoarea montană la starea anterioară.

Ucraina nu este singura care apelează la tactici de gherilă. Rusia angajează la rândul ei spioni, sabotori și colaboratori și vizează inclusiv trenurile. De pildă, autoritățile poloneze au condamnat 14 persoane pe 19 decembrie sub acuzația de sabotaj și activități de propagandă sub conducerea serviciilor de informații ruse, a declarat Ministerul polonez de Interne într-un comunicat. Principalele lor ținte, a spus ministerul, au fost „trenurile care transportă ajutoare militare și umanitare în Ucraina și se pregătesc pentru deraieri de trenuri”.

Atacul temerar al ucrainenilor asupra tunelului din Orientul Îndepărtat al Rusiei este probabil să fie o preocupare deosebită pentru Kremlin, a declarat Emily Ferris, cercetător specializat în Rusia la Royal United Services Institute din Marea Britanie.

„Este un aspect care a deranjat Rusia timp de peste un secol – cum să securizeze aceste linii feroviare foarte lungi și vulnerabile”, a spus ea. Există doar două linii de cale ferată care acoperă vasta întindere a Rusiei: cea transsiberiană, care se întinde pe 5.772 mile de la Vladivostok la Moscova și noua linie principală Baikal-Amur (BAM), care rulează din apropierea Oceanului Pacific pentru aproximativ 2.600 de mile înainte de a se conecta cu linia transsiberiană.

Sunt singurele căi ferate care leagă Rusia de China or, pe fondul unei creșteri a comerțului cu Beijingul, sunt mai vitale ca niciodată pentru Kremlin, economic și militar. Dar păzirea lor este o provocare, deoarece traversează câmpiile siberiene, pădurile dense și stepele deschise. Sistemele feroviare interconectate ale Rusiei și Belarusului au facilitat mișcarea rapidă a trupelor și echipamentelor între cele două țări, permițând Belarusului să servească drept rampă de lansare pentru asaltul Moscovei asupra Kievului dinspre nord în februarie 2022. Loviturile asupra acestei rețele feroviare au complicat problemele logistice ale rușilor în primele zile ale războiului și au contribuit la eșecul Kremlinului de a ocupa Kievul, a amintit Ferris.

De atunci, atacurile din interiorul Rusiei au continuat, efectuate de agenți care lucrează pentru Ucraina, dar și de grupurilor slab afiliate anarhiste rusești, a spus ea.

În noiembrie, serviciile britanice de informații militare scriau: „La șaptesprezece luni de la raportarea primelor incidente, sabotarea căilor ferate rusești de către activiștii anti-război continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru autoritățile ruse”.

În acest sens, cercetările efectuate de portalul rus independent Mediazona au constatat că, până în octombrie, 76 de cazuri de posibil sabotaj feroviar au fost depuse la instanțele din Rusia. Cel puțin 137 de persoane, marea majoritate sub 24 de ani, au fost urmărite penal, a raportat agenția.

Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la sfârșitul lunii noiembrie că agenții săi vizează infrastructura feroviară din Rusia, revendicând responsabilitatea pentru un val de incendii care au distrus structuri folosite pentru a găzdui echipamente sensibile care efectuează o gamă largă de operațiuni, inclusiv controlul peronului, monitorizarea trenurilor și semnalizarea.

Eforturile de sabotaj ucrainene sunt mai extinse. Oficialii serviciilor de informații ucrainene au declarat că partizanii l-au ucis pe șeful adjunct instalat de Rusia al regiunii ocupate Lugansk, Oleg Popov, într-un atentat cu mașină-capcană; alți agenți care operau la Moscova au împușcat și ucis un fost parlamentar ucrainean care a dezertat în Rusia, Illia Kiva. În același timp, Rusia, care a folosit mult timp tactici neregulate pentru a atinge obiective politice, continuă să trimită grupuri de sabotaj și recunoaștere pentru a se infiltra în Ucraina. Oficialii ucraineni au declarat că ei cred că Rusia se află în spatele otrăvirii soției șefului serviciilor de informații militare ucrainene luna trecută, parte a unei campanii care vizează conducerea superioară a Ucrainei.