România are cel mai mare deficit și cea mai mare inflație din UE, dar și printre cele mai mari taxe pe muncă. Experții consultați de „Adevărul” cred că înainte de a taxa excesiv populația și firmele, statul ar trebui să facă economii, iar o reorganizarea administrativă ar aduce zeci de miliarde la buget.

An de an statul aruncă un munte de bani pentru localități falimentare. FOTO: Shutterstock

România este de ani de zile țara cu cel mai mare deficit bugetar dintre statele Uniunii Europene, iar în relația cu Comisia Europeană, ne aflăm de mai mult timp în procedura de deficit excesiv. Ca și cum nu ar fi suficient, România e țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. O bună parte a inflației este cauzată, susțin mulți experți, chiar de stat, care astfel își reduce măcar în parte deficitul bugetar, dar de suferit suferă populația și companiile mici și mijlocii.

Ca și cum nu ar fi de ajuns că avem cel mai mare deficit bugetar și cea mai mare inflație, avem și unele dintre cele mai mari taxe pe muncă. Astfel, românii lasă statului aproximativ jumătate din ceea ce câștigă, fără a mai pune la socoteală alte taxe pe care le plătesc.

Ne scufundăm încet și sigur

Vestea proastă este, avertizează experții, că statul nu se mulțumește cu aceste taxe și caută să ia și mai mult de la oameni. Taxele și impozitele vor crește în 2025, iar munca ar putea fi taxată și mai crunt. Totul pentru a reduce cu un procent (1%) deficitul bugetar, care a ajuns la nu mai puțin de 8,6% din PIB, în anul recent încheiat.

Experții au încercat să atragă atenția că există și alte soluții, preferabile suprataxării, pentru a aduce bani la buget. Iar cea mai bună ar fi reducerea cheltuielilor statului și încetarea dezmățului bugetar care consumă zeci de miliarde de euro an de an.

Reducerea cheltuielilor s-ar putea face printr-o reorganizare adminstrativă, ceea ce ar echivala cu reducerea cheltuielilor cu câteva procente. „Adevărul” a discutat pe această temă cu doi economiști, profesorul universitar Cristian Păun și analistul Adrian Negrescu, dar și cu analistul politic Cristian Pîrvulescu. Primii doi explică beneficiile unei reorganizări administrative ce ar însemna reducerea numărului localităților și implicit a cheltuilelor, în timă ce Cristian Pîrvulescu se referă la detalii mai degrabă tehnice și arată cum pe ce model ar putea fi făcută această reorganizare.

Analistul Adrian Negrescu amintește că avem aceeași organizare administrativă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, iar la trei decenii după Revoluție nu s-a găsit suficientă voință politică pentru o reformă în domeniu, deși aceasta e cerută insistent și de mediul de afaceri.

Cum am putea face economii uriașe și să redirijăm banii spre dezvoltare și reducerea deficitului

Într-un moment în care România cheltuiește mult mai mult decât produce și e mai vulnerabilă ca oricând din cauza dependenței sale de finanțări externe, orice economie ar fi bine venită. În plus, nivelul ridicat de sărăcie frânează dezvoltarea, ceea ce nu a fost până acum un motiv ca statul să pună capăt dezmățului pe bani publici. Doar că, în ultimii ani situația fiscală a devenit îngrijorătoare, ia deficitul e tot mai nesustenabil.

„Eu estimam undeva la 50 de miliarde de lei economia pe care am putea să o facem din reforma administrativă. În condițiile în care noi avem aceeași organizare administrativă din anii 60, între timp România s-a schimbat din toate punctele de vedere. Este necesar să dispară cel putin 40% din unitățile administrative și unitățile centralizate. Asta ar înseamna o economie fantastică la bugetul de stat și o focusare pe centre de atragere a fondurilor europene”, spune Negrescu.

Adrian Negrescu

El dă exemplul Poloniei, care a făcut această reformă, iar ulterior a avut o serie de beneficii. Pe lângă faptul că prin această reorganizare administrativă au făcut o economie serioasă la buget, polonezii au și un alt avantaj: pot atrage mult mai ușor fonduri europene.

„Polonia a făcut acest lucru foarte bine, regiunile poloneze sunt oarecum autonome din punct de vedere financiar și au dreptul de a atrage fonduri europene singure. Lucrează cu fonduri private, lucrează cu case de consultanță, cu agenții internaționale. Fiecare regiune în parte concurează cu celelalte pentru a atrage bani europeni. La noi, din păcate, decizia este supercentralizată, deciziile se iau la București, doar pe interese politice și prea puțin pe interese economice și care să bată dincolo de calendarul electoral”, mai spune Negrescu.

Reforma ne-ar aduce zeci de miliarde de euro

Fără o reformă adminsitrativă, România va bate pasul pe loc în următorii ani, avertizează expertul.

„Sper ca din 2025, guvernanții să treacă în sfârșit la aceasta reformă administrativă. Au făcut-o toate țările din regiune, noi suntem ultima țară rămasă cu un aparat bugetar demn de anii 60. Fără o reformă administrativă România nu are cum să crească economic în următorii 20 de ani, mai ales că urmează sau deja ne confruntăm cu crize extrem de puternice, criza demografică și criza pensiilor, care ne vor afecta puternic. Iar daca noi nu vom face aceste restructurări, s-ar putea ca România să fie din ce în ce mai îndatorată și să ratăm orice potențial de investiții majore în țară”, susține el.

Pe lângă sumele importante economisite, care ar putea ajunge la zeci de miliarde de lei anual, România ar putea să atragă importante fonduri europene.

„Ar trebui să atragem măcar 30-40 de miliarde de euro în următorii 5-6 ani prin a ne organiza din punct de vedere administrativ și a da posibilitatea regiunilor să lucreze cu firme de consultanță, să lucreze cu firme specializate locale, dar și europene în așa fel încât să absoarbă cât mai mulți bani europeni. Asta pe lângă economii. Ar fi un avantaj enorm pentru România. Ce țară din lumea asta care nu se află în Europa nu și-ar dori să aiba la dispoziție bani gratuiți cu care să se dezvolte. Noi suntem într-o poziție geografică fericită. Suntem în cea mai bună conjunctură financiară în care am fost în istorie. Dăca nici acum nu vom reuși să exploatăm acest potențial financiar și de dezvoltare pe care îl avem, s-ar putea ca generațiile următoare să ne critice și să privească acestă perioadă ca una de tristă amintire, o perioadă neagră din punct de dezvoltare al României”, adaugă Adrian Negrescu.

„Trebuie să meargă în corelație cu dezvoltarea infrastructurii”

De aceeași părere este și profesorul universitar Cristian Păun . La întrebarea câți bani ar putea economisi România dacă dacă ar trece la o reformă administrativă, profesorul bucureștean a răspuns cu un exemplu simplu.

Cristian Păun. FOTO: ASE București

„Vă dau doar un exemplu simplu: în Zona Metropolitană Brașov există două municipii aflate la câțiva kilometri unul de celălalt (las deoparte și celelalte orașe din zona respectivă) – Săcele și Brașov. De ce este nevoie de două structuri administrative? Oare, nu facem o economie dacă renunțăm la această dublă administrare și folosim resursele pentru a conecta aceste localități din zonele acestea metropolitate între ele mai bine (piste de biciclete, mijloace de transport în comun etc). La fel, am putea trece ușor și rapid de la județe la regiuni, să comasăm comune, să comasăm sate etc. Este foarte importantă această reformă administrativ-teritorială care, repet, trebuie să meargă în corelație cu dezvoltarea infrastructurii de orice tip (de la spitale la școli și infrastructură de transport public) și cu digitalizarea masivă a serviciilor publice”, explică Cristian Păun.

Regionalizare sau comasare?

Sociologul Cristian Pîrvulescu vine cu abordare asemănătoare și vorbește despre tentativele nereușite de reformare administrativă. Regionalizarea ar fi o soluție, consideră profesorul Pîrvulescu. Însă pentru că regionalizarea e ceva mai greu de făcut din cauză că implică modificarea Constituției, o altă soluție ar fi, spune el, comasarea unor județe în județe mai mari. Avantajul ar fi că astfel făcută, prin comasare, reforma administrativă nu ar mai necesita o modificare a Constituției. Totuși, Cristian Pîrvulescu nu este convins că de această dată se va merge până la capăt cu reforma.

„Acum asistăm la o nouă încercare de a rezolva reforma administrativă fără reformă constituțională. Nu este nici măcar o noutate. Deja Adrian Nastase a încercat același lucru în urmă cu 22 de ani. Nu s-a reușit. În 2004 se intenționa o astfel de reformă și anume comasarea județelor și transformarea lor în județe mai mari și nu în regiuni, pentru a nu modifica Constituția. Este foarte adevărat că discuția aceasta merită făcută, mai ales când discutăm despre deficit bugetar, pentru că sunt cheltuieli imense care să facă cu administrația și ar crește eficiența foarte mult dacă s-ar crea noi structuri cu condiția să nu fie politizate de la început pentru că asta le-ar putea compromite”, spune el.

Cristian Pîrvulescu amintește că în urmă cu puțini ani a fost efectuat un studiu care arăta situația precară cu care se confruntă localităile mici.

„Un studiu realizat în 2020 de Ministerul Dezvoltării arăta că există în România peste o 1.000 de localități care și după ce primesc alocația de la bugetul de stat nu au fonduri suficiente, că sunt practic falimentare, iar acestea ar trebui să fie comasate cu alte localități. Deci s-ar putea reduce cu cel puțin o treime numărul localităților. Mie mi se pare că o asumenea reformă este cât se poate de justificată și că numărul de localități poate scădea și mai mult. Eu dau exemplu Germania, țară care le 80 de milioane de locuitori are 800 de unități administrativ-teritoriale echipamente localităților din România”, mai spune el.

Cine se opune din răsputeri

Și de această dată va exista o opoziție puternică, anunță Pîrvulescu. Primarii satelor și comunelor se vor opune și vor avea de partea lor și alți primari și lideri județeni. Așa s-a întâmplat de fiecare dată, astfel că orice tentativă de reformă, fie că i-a aparținut lui Adrian Năstase, Emil Boc sau altui fost premier, se va lovi de un zid, crede expertul.

Cristian Pîrvulescu

„În general, o asumenea reformă nu poate reuși, pentru că nu are sprijinul aleșilor locali, care se văd periclitați. Vă dați seama că acești primari vor face, ca și aliații lor, președinții de consilii județe, propagandă pentru administrația de proximitate, vorbind despre servicii care trebuie să fie cât mai apropiate cetățeanului și împotrivindu-se cu foarte mare energie oricărei reforme. O reformă din 2012-2013, care era o reformă pozițională, adevărat, nu numai administrativă, a eșuat tocmai din această cauză. Cele mai multe dispute au fost legate de modul în care s-ar fi realizat aceste comasări”, mai spune Pîrvulescu.

Progresele sunt deocamdată minore, iar reforma propusă de PSD poate fi oricând gâtuită chiar din interiorul partidului.

„Trebuie găsită o formulă inteligentă. Grupul de lucruru este condus de domnul Neacșu, care este un apropiat al domnului Ciolacu, și de domnul Băluță, cu toate că domnul Băluță se va ocupa mai degrabă de problemele privind reorganizarea Bucureștiului. Și aici există foarte multe riscuri. Dacă această dezbatere se face în paralel cu alegerile prezidențiale, vom avea un risc, și anume acela de a vedea primarii trecând, nu efectiv politic, dar cu votul și clientelă spre candidații extremei drepte care vor susține, în virtutea tradiției și suveranității locale, dreptul acestor localități mici la existență. Asta deși aceste mici localități, adunate, sunt un cost imens pentru România, care trebuie neapărat redus”, punctează Pîrvulescu.

Economiile ar fi uriașe, mai spune politologul. Numai prin comasare, România ar economisi zeci de miliarde, bani care ar putea fi folosiți în investiții și în reducerea deficitului astronimic.

„Ar fi economii semnificativă de câteva zeci de miliarde. Deci procente bune din buget, practic. Am scăpa și de o parte din deficit”, este concluzia lui Cristian Pîrvulescu.

Și mediul de afaceri cere reorganizarea

Mediul de afaceri din România, prin Camera de Comerț și Industrie a României, a cerut reorganizarea administrativ-teritorială a României, astfel încât România să aibă 15 județ e, o comună - peste 5.000 de locuitori și un oraș - peste 10.000 de locuitori.

Actualul sistem, unul extrem de fragmentat, datează încă din 1968 și este considerat de mulți economiști și sociologi una dintre cauzele decalajelor și ale infrastructurii precare. Afirmațiile lor au fost susținute de mediul politic, însă chiar dacă toată lumea a vorbit despre necesitatea unei reforme teritoriale, până în acest moment nu există nici o inițiativă concretă guvernamentală sau parlamentară.