Pe asta o știați?/De la 1 ianuarie, o lege dubioasă îşi bagă nasul în coşurile noastre de gunoi
Începând cu 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare legea compostului care, sub ameninţarea unor amenzi între 400 şi 30.000 de lei, obligă cetăţenii şi firmele să colecteze separat, din gunoiul menajer, resturile biodegradabile, cu scopul de a fi transformate în îngrăşământ. Legea este suspectă pentru că nu transpune directive europene, iar prevederile sale puteau fi adoptate prin HG, relatează Adevărul .
Legea compostului a fost iniţiată la începutul anului trecut de parlamentari PSD, la care au aderat ulterior parlamentari din aproape toate partidele politice. Deşi iniţiatorii susţin că adoptarea legii se impune pentru a respecta directive europene, Consiliul Legislativ, în avizul său, susţine exact contrariul: „Prezenta propunere legislativă nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european”.
În plus, Consiliul Legislativ remarcă o altă carenţă a actului normativ, de natură constituţională: prevederile cuprinse în lege sunt de natură a fi adoptate prin hotărâre de guvern, în baza legii-cadru 211 din 2011 privind regimul deşeurilor, şi nu prin act normativ de rangul legii. Cu toate acestea, Parlamentul a insistat în adoptarea legii, iar preşedintele Iohannis a promulgat-o fără obiecţiuni în iulie anul trecut.
Ce este compostul
Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri. Deşeurile biodegradabile reprezintă deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat. Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale.
Cine ar trebui să implementeze sistemul de colectare
Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile.
De asemenea, acestea trebuie să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşti pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
În acelaşi timp, autorităţilor administraţiilor publice locale le revine şi obligaţia de asigura informarea cetăţenilor prin mijloace adecvate. Pe scurt, primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi pentru a fi transformate, ulterior, în compost pentru agricultură.
Fiecare instalaţie de compostare cu laboratorul ei
Potrivit legii, instalaţiile de compostare se împart în patru categorii în funcţie de capacitatea de preluare: a) capacitate foarte mică - sub 1.000 t/an; b) capacitate mică - între 1.000 şi 3.000 t/an; maximum 6.000 locuitori; c) capacitate medie - între 3.000 şi 10.000 t/an; maximum 20.000 locuitori; d) capacitate mare - peste 10.000 t/an; peste 20.000 de locuitori.
Dimensionarea instalaţiilor de compostare, cerinţele de dimensionare şi procedura de autorizare a instalaţiilor de compostare se stabilesc în Normele tehnice. Fiecare instalaţie de compostare trebuie să aibă laborator acreditat sau să utilizeze un laborator extern autorizat de Asociaţia de Acreditare din România, denumită în continuare RENAR, organism naţional de acreditare unic şi acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internaţional.
Ce trebuie să facă fiecare familie
Pentru noi, consumatorii, acest lucru se traduce în faptul că vom fi obligaţi ca din gunoiul menajer, să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum resturile alimentare, fructele şi legumele alterate. Ideal, asta ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile.
Este vorba despre majoritatea resturilor alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost.
Care sunt consecinţele nerespectării noii legi
Cei care nu respectă legea pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele cu până la 20.000 lei. Pentru autorităţile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravenţiile pot ajunge şi la 30.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.
