Paul Krugman, previziuni sumbre despre China
China se confruntă cu o deflație în stil japonez și un șomaj ridicat în rândul tinerilor, ceea ce indică începutul unei ere de „stagnare și dezamăgire”, spune economistul american și laureat al Premiului Nobel pentru economie Paul Krugman in The New York Times.
Potrivit acestuia, un număr de analiști se așteptau la un boom economic în China după ridicarea restricțiilor cauzate de coronavirus, dar, în schimb, țara a rămas în urmă la aproape toți indicatorii, cu excepția PIB-ului, care a crescut provizoriu cu 5,2%.
„Dar există un scepticism larg răspândit cu privire la această cifră. „Democrațiile precum Statele Unite rareori își politizează statisticile economice – deși întreabă-mă din nou când Donald Trump revine la putere – dar regimurile autoritare o fac adesea”, a spus Krugman.
Economistul, citând statistici oficiale chineze, susține că țara se confruntă cu o deflație similară cu scenariul Japoniei din anii 1980 și un șomaj ridicat în rândul tinerilor. „Nu este o criză în toată regula, cel puțin nu încă, dar există motive să credem că China intră într-o eră de stagnare și dezamăgire”, a spus laureatul Nobel.
Printre motivele acestei situații, Krugman a citat suprimarea inițiativei private, „reprimarea financiară” (plătirea dobânzii scăzute la economii și acordarea de împrumuturi ieftine debitorilor favorizați), precum și o plasă de siguranță socială slabă care obligă familiile să economisească pentru eventuale situații de urgență. .
„Rate mari de investiții pot fi eficiente dacă aveți forța de muncă rapidă și creșterea productivității, ca în China la începutul anilor 2000. Dar populația de vârstă activă a Chinei a atins vârful în jurul anului 2010 și a continuat să scadă de atunci. În timp ce țara a demonstrat capacități tehnologice impresionante în unele zone, productivitatea sa generală pare să stagneze, de asemenea,” a spus economistul.
Krugman consideră că China trebuie să-și transfere mai mult venitul către gospodării și să-și consolideze rețeaua de protecție socială pentru a reduce cheltuielile cu investițiile.
