Patriarhia a sărit de doi metri în sus după declarația de bun simț a președintelui care făcea apel la moderație. Ba, mai mult, prin toate trompetele de serviciu, inclusiv Becali, a declanșat o furtună de declarații soioase la adresa orientărilor religioase și sexuale ale președintelui. Probabil că și-au frecat mâinile, bucuroși, înalții BOR, în frunte cu Daniel, că au ce să arunce în ventilatoare după ce unul de-al lor a fost pus, în premieră, sub control judiciar. Și nu vorbim despre vreun gușfarete oarecare, vorbim despre un mahăr al BOR. De unul care se identifică perfect cu profilul baronului județean PSD. Și asta nu de acum, ci de ani de zile. Care a fost reacția BOR? La fel cu a PSD-ului de acum câțiva ani, când ieșea să-i apere în stradă pe cei acuzați de DNA: acționează prezumția de nevinovăție! Dar moral, stimații noștri părinți spirituali? Cum stăm cu morala? Nu asta e baza a ceea ce propăvăduiți voi, popi șmecherași? 

Uite pe cine ține sub pulpana-i aurită Patriarhul BOR, Daniel

Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiescopul Tomisului, a devenit oficial cel mai controversat arhiereu al Bisericii Ortodoxe Române. ÎPS Teodosie este primul ierarh urmărit penal de DNA pentru fapte de corupţie.

Arhiepiscopul Tomisului este primul ierarh ortodox urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie. La finele săptămânii trecute, DNA a anunţat că Teodosie Petrescu, arhiepiscopul bisericii tomitane şi decan al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Ovidius din Constanţa, este urmărit penal pentru luare de mită şi instigare la fals intelectual.

În martie 2009, doi ziarişti s-au dat drept oameni de afaceri care îşi construiesc o pensiune turistică la Eforie Nord, iar unul dintre ei vrea să-şi finalizeze studiile în teologie. Ierarhul a picat în plasa lor şi s-a oferit să îi rezolve, eliberându-le diplome de seminar teologic şi chiar de facultate de teologie, deşi cursantul nici nu trecuse pe la şcoală. Ba chiar şi obţinerea unui post de diacon, apoi de preot, nu era o problemă pe care să n-o fi rezolvat-o banii.

Şpaga şi „împrumut“ de 8.000 de euro

Arhiepiscopul a primit în tranşe, într-o primă fază, suma de 850 euro printr-un om de încredere, arhidiaconul Bogdan Florin Chiriluţă, inspector de protocol în Departamentul tehnic de la Arhiepiscopia Tomisului. Preţul fusese convenit la 3.000 euro, căruia i se adăuga un „împrumut“ de 5.000 euro. Alt inspector, preotul Emil Cosmin Brăescu de la Biroul Catehizare, actualmente inspector de patrimoniu, a întocmit actele necesare candidatului, antedatate, pentru a-i da forma de legalitate. Chiriluţă este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită, în timp ce Brăescu nu a fost încă nominalizat în comunicatul DNA din data de 12 septembrie.

„Suspectul Petrescu Teodosie i-a cerut unei persoane din anturajul său să întocmească o recomandare şi o comunicare antedatate, cu data 10.09.2008, necesare pentru înscrierea persoanei denunţătoare la cursurile facultăţii, în sesiunea septembrie 2008, iar persoana care a redactat actele a primit, în schimbul acestor servicii, suma de 400 de lei şi o sticlă de băutură alcoolică. În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de o altă persoană, despre care, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“, se arată în anunţul DNA.

Arhiepiscopul şi-a angajat-o avocată pe Maria Văsîi, apărătoarea unor clienţi precum Cristian Cioacă, Gigi Becali, Adrian Zglobiu. Dosarul ce fusese iniţial închis de procurori, a fost redeschis ca urmare a unor probe noi care nu au fost date publicităţii. În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, în care se bate monedă pe religia candidaţilor, redeschiderea dosarului este o mişcare surprinzătoare.

Ultimul dintre cei 17 copii ai familiei Porcu

ÎPS Teodosie a venit pe lume la 12 decembrie 1955, în satul Gheorghiţeni din comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, unde se află acum complexul monahal şi turistic ridicat de arhiepiscop. Pe numele său de botez Macedon, este ultimul născut dintr-o familie cu 17 copii ai soţilor Procopie şi Elisabeta. Arhiepiscopul n-a negat niciodată că numele său de familie este Porcu (aşa cum îl ştiu localnicii), el preferând să fie cunoscut oficial sub numele de Petrescu. A urmat şcoala generală la Dorna Arini (1962 - 1970), apoi Seminarul teologic al Mănăstirii Neamţ (1970 - 1975), iar în anii 1976-1980 a studiat la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Cariera sa bisericească a început în 1977, când a intrat ca frate la schitul Crasna din Prahova. În 1982, a ajuns cântăreţ bisericesc în paraclisul Mănăstirii Antim.

În 1986, cântăreţul bisericesc devenea asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti, secţia Practică. În 1990, a devenit călugăr, fiind botezat Teodosie. Un an mai târziu devine ieromonah, cu sarcina de a se ocupa de spitalele, azilele şi orfelinatele din Bucureşti.

Snagoveanul poreclit „Şpagoveanu“

Ziua de 22 martie 1994 este însemnată cu roşu în calendarul lui Teodosie. În acea zi, Sfântul Sinod îi acordă trei titluri: arhimandrit, arhiereu şi episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Totodată, este ziua în care Teodosie primeşte titulatura de Snagoveanul, ceea ce avea să-i atragă mai târziu porecla de „Şpagoveanu“. La 21 februarie 2001, în urma votului Consiliului Electoral Bisericesc, Prefericitul Teoctist l-a numit pe Teodosie arhiepiscop al Tomisului, în dauna Preasfinţitului Galaction al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului.

Cu o imagine deja nefavorabilă, Teodosie a ajuns astfel la Constanţa, fiind primit cel puţin cu reţinere chiar de oamenii Bisericii. În 2002 a devenit decan al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Ovidius, funcţie pe care o ocupă de atunci.

Un ierarh controversat, prieten cu Mazăre

De 13 ani, arhiepiscopul Tomisului îşi consolidează statutul de ierarh foarte controversat, statut care nu-i aduce vreo sancţiune din partea Sinodului, deşi inamiciţia dintre Patriarhul Daniel şi arhiepiscopul Teodosie este de notorietate. Teodosie nu a candidat niciodată la funcţia supremă în BOR, el nereuşind să obţină decât un vot la faza preliminară de stabilire a candidaţilor. În schimb, şi-a dorit foarte tare să devină mitropolit al Tomisului, motiv pentru care s-a pus pe ridicat lăcaşuri de cult.

Ierarhul se mândreşte că în timpul mandatului său, numărul bisericilor din municipiul Constanţa aproape s-a triplat: de la 20 biserici în anul 2001, la 56 biserici în prezent, cărora li se vor adăuga cele două biserici ce vor fi construite în staţiunea Mamaia.

Zelul său a fost susţinut din plin de primarul Radu Mazăre, care l-a preluat pe Teodosie drept prieten de suflet de la Adrian Năstase. La emisiunea Marinei Almăşan de la TVR, Mazăre şi Teodosie şi-au declarat reciproc dragostea. „Este mai mult decât un prieten pentru mine. Pot să spun chiar că-l iubesc“, a mărturisit Mazăre despre Teodosie, iar Teodosie a plusat asemuindu-l pe Mazăre unui sfânt: „Tot timpul gândeam la cel mai pilduitor părinte din istoria Bisericii: Sfântul Vasile cel mare, care în puţinii ani cât a păstorit, a făcut ca nici un om din eparhia lui să nu fie neajutorat“, a arătat arhiepiscopul. Mitropolia Tomisului a rămas însă un vis nerealizat, deoarece mitropolit al Munteniei şi Dobrogei este - conform statutului BOR - însuşi Patriarhul Daniel.

„Mache“, nume de cod la Securitate

Omul care a adus spectacolul în Biserică şi a mutat slujba religioasă pe altare improvizate în aer liber plăteşte acum preţul atitudinii neselective şi al politicii sale de cadre care au adus atâtea deservicii imaginii Bisericii. ÎPS Teodosie s-a înconjurat de consilieri sau slujitori la catedrala arhiepiscopală care au fost implicaţi în scandaluri dezonorante, cum ar fi trafic de droguri, sex cu enoriaşe sau accidente rutiere produse în urma consumului excesiv de alcool. Arhiepiscopul poartă anatema unei colaborări cu Securitatea pe vremea când era asistent universitar. Cu numele de cod „Mache“, tânărul pe atunci Macedon Petrescu semnase în 1987 un angajament pentru a ajuta organele de represiune ale Statului. „A fost un gest de patriotism, un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să urmăresc pe cineva“, s-a justificat fostul „Mache“.

Arhiepiscopul Teodosie şi-a făcut hotel şi SPA pe terenul luat de la o mânăstire

Arhiepiscopul Teodosie Snagoveanul a construit lîngă Vatra Dornei un complex hotelier SPA, printr-o fundaţie şi trei firme în actele cărora figurează numele său, scrie Cotidianul Ziua de Constanţa

Conform site-urilor de turism,  „Baza de Tratament Procopie şi Elisabeta*** este situată în satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, la 5 km de Vatra Dornei“, în timp ce altul ne îmbie cu oferta; „Baza de Odihnă şi Tratament Recuperator Hotel Procopie şi Elisabeta este un complex hotelier cu bază de tratament ce oferă atât condiţii optime de cazare şi relaxare, cât şi servicii de tratament, recuperare şi organizări diverse evenimente. Hotelul pune la dispoziţia turiştilor o capacitate de cazare de 60 de locuri structurate pe camere double matrimonial, twin şi camere ocupare single, acestea fiind dotate la standarde de 3*, cu mobilier modern în stil clasic, baie proprie cu cadă sau duş, încălzire centrală, Internet wireless, televiziune LCD, frigider-minibar, telefon, lift.

Baza de tratament şi relaxare proprie pune la dispoziţia turiştilor proceduri după cum urmează: hidroterapie în ozon şi diatermia, băi cu plante“.

Hotelul funcţionează pe Fundaţia „Sfinţii Procopie şi Elisabeta“, director general fiind Lia Bălaiu, după cum se arată pe site-ul turismmedical.ro. Aici, preţurile pentru o cameră, pe noapte, sunt cuprinse între 135 şi 180 de lei, cu micul dejun inclus.

Povestea tumultoasă a mănăstirii de la Dorna Arini, judeţul Suceava, începe în anul 1999, cu doi ani înainte ca Teodosie să devină înaltul prelat al Tomisului. La acea dată, Teodosie Petrescu a primit de la părinţii săi drept moştenire aproape un hectar de teren, deşi înaltele feţe bisericeşti nu pot deţine averi personale, întrucât au depus un jurământ de sărăcie. Astfel, terenul dobândit de Teodosie a fost donat, urmând ca tot el să ctitorească aici o mănăstire cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“.

Banii pentru ridicarea lăcaşului de cult au provenit din donaţii. Iar acestea au fost atât de generoase încât, începând cu anul 2003, afacerile mănăstirii s-au extins prin construirea unui hotel cu cinci etaje, a unui pavilion administrativ aferent hotelului, dar şi a altor spaţii, inclusiv prin achiziţionarea altor 20 de hectare de teren din împrejurimi. În 2010, printr-un act de schimb, mănăstirea din Dorna Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, doua case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă. Spre finalul contractului de schimb este descrisă vag şi soarta bunurilor cedate lui ÎPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundaţii „Sfinţii Procopie şi Elisabeta“, pentru care s-a făcut rezervare de nume la Ministerul Justiţiei. Fundaţia va avea ca obiectiv „sprijinirea amenajării şi dezvoltării Aşezământului Monahal Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului“, adică exact a mănăstirii care tocmai a renunţat la acest patrimoniu.

Ridicarea lăcaşului a costat 4 milioane de euro, scrie Ziua de Constanţa

 

Distribuie Distribuie Comentarii