Paştele la mănăstire. Lista locurilor unde putem să ne petrecem Învierea mai aproape de Dumnezeu
SIBIU
Sibienii dar şi turiştii care vor să-şi petreacă sărbătorile pascale în linişte şi reculegere pot alege ca şi destinaţie şi câteva mânăstiri din judeţul Sibiu. Dacă vă grăbiţi puţin, o destinaţie poate fi Mânăstirea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Măgura, situată pe teritoriul administrativ al comunei Jina, la 1180 de metri altitudine şi la 17 kilometri distanţă de Jina. Sunteţi primiţi cu braţele deschise, doar că sunt foarte puţine locuri de cazare, respectiv 15.
„Nu costă nimic nici cazarea şi nici mâncarea, dar nu avem multe locuri. De regulă vin cunoscuţii, familii, vin la rugăciune, la linişte”, spune maica Veronica din cadrul mănăstirii. Dacă ajungeţi în zonă, veţi descoperi în Jina poveşti frumoase, localitatea fiind renumită pentru tradiţia oieritului. Mai puteţi vizita muzeul etnografic din localitate, dar şi împrejurimile cu peisaje deosebit de frumoase. Monumente naturale vestite sunt Pintenii din coasta Jinei, Masa Jidovului şi La Grumaji, monumente compuse din şisturi cristaline care se disting prin formă, dimensiuni şi amplasare.
O altă alternativă ar putea fi mânăstirea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Turnu Roşu. Aici însă puteţi veni doar în noaptea Învierii, iar la sfârşitul slujbei, pentru cei veniţi de departe, călugării oferă o masă. De asemenea, cei care vin de la distanţă se pot şi odihni, mânăstirea având 10 chilii cu câte 2 paturi suprapuse. Călugării spun că nu costă nici cazarea şi nici masa.
BUCUREŞTI
Mănăstririle din apropierea Bucureştiului au intrat pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru Noaptea de Înviere. Feţele bisericeşti care conduc lăcaşurile de cult susţin că îi aşteaptă pe credincioşi şi în acest an cu porţile deschise pentru a se bucura de Învierea Mântuitorului. Ofertele de cazare nu sunt generoase la mănăstiri, dar pensiunile din apropierea Bucureştiului vin cu oferte de nerefuzat.
CONSTANŢA
Credincioşii care pornesc la drum, pot să aibă parte de o incursiune în istoria creştinismului dacă vor poposi la Mănăstirea Dervent. Lăcaşul este unul special pentru ortodocşi pentru că se află între Izvorul Tămăduirii şi Peştera Sfântului Andrei.
La Dervent nu se face turism organizat. Călugării au pregătite mai mereu camere pentru pelerini, dar cei care vor să petreacă aici sărbătorile pascale nu trebuie să plătească nicio taxă. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului spun că Mănăstirea are aproximativ 60 locuri de cazare, dar curtea ei este adevăratul paradis căutat de pelerini.
BRAŞOV
Peste 6000 de pelerini sun aşteptaţi să petreacă sărbătorile de Paşte la Mănăstirea Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Cei care doresc să se cazeze la mănastire, trebuie să ştie că au parte de condiţii de pensiune. Clădirea dispune de 64 de camere, dintre care şase de tip apartament şi chiar de două şi trei paturi. Apartamentele sunt dotate cu sufragerie, dormitor, balcon, baie, minibucătărie şi TV prin Satelit.
O cameră cu două paturi şi baie costă 80 de lei, una cu trei paturi se ridică la 100 de lei, iar un apartament cu balcon, TV-LCD şi baie ajunge la 150 de lei pe zi. În ceea ce priveşte masa, turiştii care vin să se cazeze la Mănăstirea Brâncoveanu au parte de meniuri regeşti, pregătite în bucătăria acesteia. Un meniu complet costă 55 de lei pe zi de persoană. Pensiunile din zonă au şi ele oferte bogate. Trei nopţi de cazare de Paşte costă între 250 şi 450 de lei.
VASLUI
Schitul Bujoreni, cunoscut de oameni sub numele „Mânăstirea Măgarul”, se află la aproximativ 5 kilometri de Drumul Judeţean Bârlad – Murgeni – Fălciu. Drumul forestier e pietruit şi în anumite perioade ale anului se poate parcurge numai cu piciorul sau maşini de teren.
Prima atestare documentară a Mânăstirii Bujoreni datează din 27 martie 1602 dar se presupune că viaţa monahală exista în zona cu mult înainte. Atracţia principală e chipul Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular.
Mănăstirea Moreni, colţul de rai al vasluienilor
La mai puţin de 30 de kilometri de Vaslui, în comuna Deleni, se află una dintre cele mai frumoase mănăstiri din aceasta zonă a Moldovei, Manastirea Moreni. Enoriaşii pot ajunge pentru a se ruga la mănăstire din DN 24 (Vaslui - Bârlad) prin Crasna, Costeşti, Moreni. Complexul monahal Moreni este construit într-un stil arhitectural unitar în care sunt preluate elemente traditionale şi cuprinde: biserica şi clopotniţa veche, biserica-paraclis, turnul-clopotniţă, chiliile, trapeza, centrul Scriptoria, muzeul de artă religioasa, biblioteca, cladiri anexe şi zidul de incinta.
La intrarea în curtea interioară a lăcaşului, credincioşii sunt întâmpinaţi de o poartă impresionantă, sculptata în lemn de stejar, opera sculptorului Ionel Bulgaru, realizata în 1996, în stilul caracteristic artei populare, decorată cu zece scene religioase în altorelief. Un alt aspect ce atrage atenţia este reprezentat de turnul clopotniţă, înalt de aproximativ 23 metri. Odată cu moartea ieromonahului Nicon Sarbu, în ianuarie 1883, ultimul calugar de la schit, a fost desfiinţată şi asezarea monahală. Schitul a fost reinfiinţat în 1935 şi iar desfiintat în 1958. In 1990, s-a reînfiintat Mănăstirea Moreni, fiind trimis stareţ ieromonahul Meletie Mercas. In 1991, lăcaşul s-a transformat în mănăstire de maici.
MEHEDINŢI
Pe Drumul European 70 între municipiile Drobeta Turnu Severin şi Orşova, turiştii care ajung în zonă pot face un popas la mânăstirea Vodiţa din judeţul Mehedinţi , care reprezintă cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar şi totodată primul aşezământ monahal din ţara noastră administrat autonom după regulile bisericii orientale stabilite de Sfântul Vasile cel Mare.
Ea a fost ridicată între anii 1370-1372 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Vladislav I. Încă de la înfiinţare a fost înzestrată de domnitor cu valoroase odoare bisericeşti, bani şi alte venituri. Toate daniile făcute Mânăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod au fost întărite ulterior de către urmaşii acestuia: Dan I, Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Vlad Dracul şi Radu cel Frumos. Chiar şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (1387-1437) a recunoscut şi confirmat posesiunile acordate Mânăstirii Vodiţa de domnitorii români, iar Ştefan Lazarovici, despotul Serbiei îi dăruieşte în anul 1406, 10 sate sârbeşti ca metose.
SATU MARE
Cazarea la mănăstirile din Satu Mare va fi cu siguranţă o experienţă unică şi specială. Senzaţia trăită seara la auzul clopotului sau călugărul ce bate toaca la asfinţit este de neuitat. Preţurile de cazare sunt modice, iar la unele mănastiri cazarea este gratuită. Este bine să sunaţi înainte pentru a fi siguri de disponibilitatea locurilor de cazare din mănăstire, mai ales că vorbim de Paşte. O simplă căutare pe Internet vă oferă toate datele de contact de care aveţi nevoie.
Înainte de a vă face bagajele sau de a da telefoane, trebuie să ştiţi câteva lucruri importante. Cazarea presupune o masă pe zi, care respectă calendarul orthodox, adică postul Paştelui, un pat şi o baie, de cele mai multe ori comună.
Cea mai cunoscută lăcaş de cult dintre toate din judeţ este Mănăstirea de la Bixad. Aici putem vorbi de un intens turism religios, cu vechi tradiţii, cu pelerini care vin aici la sărbătorile Adormirea Maicii Domnului (15 august), Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) şi de Ziua Sfintei Cruci (14 septembrie). Pentru pelerinii veniţi de departe biserica dispune şi de locuri de cazare- în limita locurilor disponibile.
BUZĂU
Mănăstirea Ciolanu deţine foarte puţine locuri de cazare pentru pelerini, doar pentru patru, cinci familii, însă cei care doresc să înnopteze în zonă au la dispoziţie mai multe variante.
Cea mai ieftină este cazarea în Centrul de Agrement de la Poiana Pinului, o fostă tabără şcolară, adusă la standard Youth Hostel, unde tariful este de 30 de lei pe noapte, fără servicii de cantină. Se află la numai cinci kilometri de mănăstire. O altă variantă este cazarea la motelul Mc Pietroasa, din Tisău, unde tarifele sunt pe măsura standardului de patru stele al localului.
Mănăstirea Ciolanu, singura dintre aşezările monahale din judeţul Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, are două biserici, situate la o distanţă de o sută de metri între ele. Biserica veche, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicată de Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul, în anul 1589. În timpul unei invazii, Doamna Neaga, împreună cu cei cinci copii ai săi, s-a refugiat în vatra de sihăstrie ce funcţiona aici.
La Ciolanu există şi un muzeu unde pot fi admirate obiecte de cult şi vesminte religioase, dar şi numeroase icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886.
CĂLĂRAŞI
Deşi aşezămintele monahale nu dispun de spaţii de cazare, nimeni nu rămâne negăzduit. Oamenii din zonă sunt deosebit de primitori. O noapte de cazare în gospodăriile localnicilor, pentru cei care vin de la drum lung, ajunge să coste 30-40 de lei. Cei care doresc însă condiţii de hotel, au de unde alege. În Călăraşi, pot înnopta plătind de la 110 de lei pentru o persoană, o cameră la motel pe şoseaua Varianta Nord până la 150 de lei la pensiunile aflate ăn afara oraşului, spre graniţa cu Bulgaria.
Mânăstirea Radu Negru este vizitată de foarte mulţi credincioşi, din Ialomiţa şi Bucureşti, reprezentând un punct de atracţie pe harta Călăraşiului. Mânăstirea de călugări este situată în partea de nord a municipiului Călăraşi, la confluenţa dintre Lunca Dunării şi Câmpia Bărăganului şi este organizată în jurul bisericii fostei Parohii Radu Negru.
Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la aproape 10 kilometri de Călăraşi şi la 123 kilometri de Bucureşti. A fost înfiinţată în anul 1991 cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, fiind ctitorită de localnici din cărămidă. Arhitectura este în stil bizantin, iar exteriorul este marcat de un brâu din cărămidă roşie.
DOLJ
„De Paşte avem casa plină de pelerini.Doar cazarea este la preţul 40 de lei pe noapte. Oferim şi servicii complete, însă acest lucru costă puţin mai mult: 80 de lei pe noapte. Din ziua în care s-a dus vestea că ciobanul Petrache Lupu a vorbit cu Dumnezeu, comuna Maglavit a devenit loc de pelerinaj pentru credincioşi“, a spus un localnic din Maglavit. Conform statisticilor între anii 1935-1938, au trecut pe la Maglavit aproximativ de 2.000.000 de oameni.
PRAHOVA
Un astfel de exemplu este mănăstirea de călugări Caraiman din Buşteni. Aici au fost construite trei corpuri de clădire pentru cazarea a cel puţin 100 de turişti. Camerele sunt asemănătoare cu cele de hotel şi au baie proprie, iar tariful este cuprins între 50 şi 70 de lei pe noapte pentru o cameră, fără masă. Cazarea este condiţionată, însă, de obligativitatea participării la sfintele slujbe. De asemenea, femeile singure nu pot fi cazate la mănăstire.
În ceea ce priveşte mâncarea, meniul este fix şi costă 10 lei, mic dejunul, 20 de lei prânzul şi 15 lei cina. Ca în fiecare an, însă, pentru zilele de Paşte nu mai sunt, de mult, locuri libere.
ARAD
Se spune ca vechimea mănăstirii ar fi însă mult mai mare, pentru ca aici ar fi sălăşuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului al XI-lea, călugări greci de rit răsăritean. O legendă spune că mănăstirea Hodoş Bodrog a luat fiinţă în urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
CLUJ
Mănăstirea Nicula este cea mai cunoscută din judeţul Cluj, unde şi de Sfintele Paşti merg sute de credincioşi. Stareţul mănăstirii spune că lăcaşul are 60 de locuri de cazare şi că în fiecare an vin la Nicula, de Paşte, aproximativ o mie de oameni. Participă sâmbătă noaptea la slujba de Înviere, care se termină în jurul orei 4 dimineaţa.
Nicula se află la vreo 20 de minute de mers cu maşina din Gherla, iar în apropiere se află Stufărişurile de la Sic, cuoscute drept „Delta Clujului“. Acolo trăiesc specii de păsări precum buhaiul de baltă, cârsteii de baltă, cresteţii pestriţi, cenuşii şi stârcii pitici.
NEAMŢ
Cele mai cunoscute două mănăstiri din Neamţ, Agapia şi Văratec (FOTO), nu mai oferă de mulţi ani cazare pentru turiştii care vin să ia lumină în noaptea Învierii. Chiliile din incinta mănăstirii, spaţii care înainte de 1989 puteau găzdui pelerini veniţi de sărbătorile pascale sunt ocupate acum de măicuţele care alcătuiesc obştea mănăstirii.
În aceste condiţii, varianta la îndemână rămân camerele disponibile din casele aflate în satul mănăstiresc şi pensiunile din comuna Agapia. Acestea oferă pachete turistice de trei zile, din noaptea Învierii şi până în a doua zi de Paşte, la preţuri cuprinse între 1.000 lei şi 2.200 lei de persoană. Preţul include trei nopţi de cazare la pensiuni de trei sau patru margarete şi toate mesele incluse, inclusiv masa tradiţională din prima şi a doua zi de Paşte, cu miel, drob, ouă roşii şi cozonac.
Turiştii pot găsi la mănăstirea Agapia o impresionantă colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă, şi o biblioteca ce cuprinde cărţi şi manuscrise vechi. În spatele mănăstirii se află casa memorială Alexandru Vlahuţă care poate fi vizitată.
GORJ
100 de locuri de cazare sunt pregătite, dar puţine dintre acestea vor fi ocupate, pentru că credincioşii reuşesc să ajungă cu mare greutate la Lainici, pentru că se lucrează la modernizarea drumului care străbate Defileul Jiului, astfel încât circulaţia este închisă aproape toată ziua. „De regulă vin şi stau o zi sau două. Sunt în jur de 100 de locuri de cazare în incinta mănăstirii. Acum vor veni foarte puţini din cauza drumului şi pentru că preferă să rămână în familie“. a precizat stareţul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu.
TIMIŞ
Mănăstirea Partoş (FOTO) reprezintă o veche vatră monahală, a cărei existenţă este atestată documentar în 1571. Mănăstirea Partoş a fost desfiinţată în 1778. În 2008 s-a hotărât reinfiinţarea ei ca mănăstire de călugări. La Mănăstirea Partoş a trecut la cele veşnice Mitropolitul losif al Timişoarei, ale cărui sfinte moaşte se găsesc în prezent la Catedrala Mitropolitană din Timişoara. Hramul mănăstiri este Sfantul losif cei Nou de la Partoş. Se află în comuna Banloc, la 53 de kilometri de Timişoara.
Mănăstirea Cebza se află la 32 de kilometri de Timişoara, spre Jebel, via Ciacova. Este un aşezamant monahal din secolul al XVIII-lea, reactivat la iniţiativa mitropolitului Nicolae Corneanu, în anul 1996. Hramul mănăstirii este Înălţarea Sintei Cruci.
Mănăstirea Săraca a fost pentru prima prima atestată documentar în anul 1270. Mănăstirea a servit drept biserică parohiala în Şemlacu Mic între anii 1948-1987. În 1988 a redevenit mănăstire, ulterior construindu-se biserica nouă şi corpul de chilii. Se află în comuna Gătaia, la 56 kilometri de Timişoara.
IAŞI
Stilul eclectic, dominat de neogotic, este la fel de puternic ca în epoca în care a fost construit de George Sturdza. Castelul a fost ridicat între anii 1880 şi 1904.
Aici se organizau cavalcade şi turniruri, până când frontul celui de-al Doilea Război Mondial a ajuns în Moldova. Lespezile de marmură din cimitirul familiei, amplasat lângă biserica domeniului, precum şi cele din muzeul amenajat într-o sală exterioară amintesc de prinţi şi prinţese din vremurile apuse.
În anii 2000, oficialii Mitropoliei au început restaurarea domeniului, care oferă acum un decor feeric. Castelul de la Miclăuşeni este situat la 65 de kilometri de municipiul Iaşi. Intrarea pe domeniul castelului se face pe lângă intersecţia drumului european 583 cu şoseaua care duce în localitatea Butea.
O noapte la Castelul Miclăuşeni, în Casa Macrina, cu mic dejun inclus, costă 90 de lei într-o cameră single şi 140 de lei într-o cameră dublă. Pentru grupuri mai mari se pot negocia reduceri de preţ.
HUNEDOARA
Mii de oameni sunt aşteptaţi în zilele de Paşti la Mănăstirea Prislop. Mormântul părintelui Arsenie Boca este loc de pelerinaj pentru creştinii din întreaga ţară, iar numărul celor care ajung aici de sărbători creşte considerabil de la an la an. Mănăstirea nu are locuri de cazare pentru vizitatori, iar cei care vor să rămână în zonă pentru mai mult de o zi trebuie să se întoarcă în Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos ori să caute camere la pensiunile din Haţeg. În cele două sate hunedorene, aflate pe ultimii 10 kilometri ai singurei şosele spre Prislop, sătenii oferă camere la preţuri începând cu 20 de lei pe noapte, condiţiile fiind minime. În sat nu există canalizare şi gaz.
Chiar şi aşa, în această perioadă şansele de a găsi locuri libere de dormit la casele sătenilor sunt mici. La fel şi în pensiunile din Haţeg, care oferă turiştilor un număr total de circa 300 de locuri de cazare, la preţuri începând de la 80 de lei pe noapte. O altă soluţie pentru cei care vor să petreacă sărbătorile la Prislop şi să viziteze locurile din Ţara Haţegului este oferta pensiunilor din Hunedoara, municipiu aflat la 20 de kilometri de mănăstire.
VRANCEA
Mănăstirea Lepşa datează de la 1774 şi adăposteşte încă vechea icoană din 1584,primită de la Ierusalim, împreună cu icoana Sfântului Nicolae, care a scăpat nevătămată dintr-un incendiul care a avut loc în anul 1929. Biserica şi celelalte construcţii au fost distruse.
Toate sfintele icoane au pierit în mijlocul flăcărilor, cu excepţia uneia. Icoana Sfântului Nicolae, pictată în secolul al XVII-lea, se afla în chilia stareţului când nenorocirea a lovit obştea şi, ca prin miracol, a scăpat nevătămată. Biserica nouă va fi ridicată în anul 1936.
La câţiva ani de la incendiu, în 1934, Carol al II-lea a vizitat mănăstirea şi a făcut o danie: un policandru. Tot cu ocazia construirii noii biserici, Mănăstirea Lepşa a primit de la Ierusalim o icoană veche, din 1584, care înfăţişează chipurile Mântuitorului şi Fecioarei Maria.
CARAŞ-SEVERIN
Dacă vă doriţi să vă amintiţi noapte de Înviere pentru multă vreme de acum înainte, vă recomandăm să o petreceţi în liniştea muntelui. Fie că veţi opta pentru Schitul de pe Semenic, care va face un pelerinaj şi la Lacul Vulturilor sau veţi dori să cântaţi „Hristos a Înviat din morţi“ la poalele Crucii de pe Muntele Mic, cu siguranţă o astfel de Slujbă a Învierii nu o veţi uita foarte repede.
Dacă, însă, vreţi să aveţi parte şi de ceva răsfăţ, atunci puteţi alege Mânăstirea din staţiunea Băile Herculane, locaşul monastic având chiar şi locuri de cazare pentru pelerini. Asta dacă nu doriţi să rămâneţi la unul dintre hotelurile din staţiune. Chiar dacă alegeţi cazarea la mânăstire, aveţi în Băile Herculane mai multe ştranduri termale, unde puteţi oricând să vă relaxaţi la un masaj sau o baie termală.
La realizarea acestui grupaj au contribuit: Ramona Găină, Adrian Boioglu, Simona Suciu, Sabina Ghiorghe, Simona Voicu, Corina Macavei, Cristina Cîcău, Iulian Bunilă, Ionela Stănilă, Andreea Mitrache, Dana Mihai, Claudia Untaru, Florina Pop, Florin Jbanca, Alin Ion, Cezar Pădurariu, Ştefan Borcea, Ştefan Both, Cristian Franţ, Daniel Guţă.
CITIŢI ŞI:
Sursa: adevarul.ro
