Pe lângă colecția sa de obiecte de artă și carte veche, Samuel von Brukenthal a avut o preocupare și pentru natură.

Parcul Palatului Brukenthal, Avrig FOTO: Muzeul Național Brukenthal

În anul 1780, Samuel von Brukenthal a decis ca toate iazurile din jurul Sibiului să fie umplute cu pământ, pentru a se transforma în livezi, dar și grădini de zarzavat.

Specialiștii spun că cam toate familiile burgheze din Sibiu dețineau câte un spațiu verde în afara orașului, fiind importate din capitalele occidentale plante și copaci.

Însuși baronul Brukenthal a cumpărat terenuri iar proprietatea sa de la Avrig era de aproximativ șapte hectare.

”A investit în decursul timpului sume importante de bani, care au făcut ca superba reședință de vară cât și ferma să devină foarte rentabile. Cu o lăptărie, un joagăr și două cârciumi, ferma se putea autofinanța. La Avrig se promovau, prin cercetări ecologice, inovațiile agricole care erau puse într-un context comunitar. O agricultură performantă era necesară pentru a contribui în mod esențial la creșterea bunăstării din regiune”, potrivit Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal.

Potrivit managerului muzeului, la 1788 contele avea 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr, iar în grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume.

”Tot în grădina de la Avrig erau cultivate diferite fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă… Experimentele de aclimatizare de la Avrig, din Transilvania, a copacilor și a altor plante aduse din țări străine făceau în egală măsură parte din conceptul Baronului Brukenthal ca și exotismul renumitei sale sere, în care cultiva ananași. Acest fruct de lux era întruchiparea bunului gust și a plăcerilor culinare rafinate. Chiar dacă se afla la marginea Imperiului, Transilvania devine în timpul Baronului Samuel von Brukenthal parte integrantă a procesului internațional de modernizare”, mai susține Alexandru Constantin Chituță.