Rămas în „adormire”, masonul declarat Dinel Staicu (68 de ani), fost patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova, revine în spațiul public cu informații care promit să schimbe lumea finanțelor, dar care îi bagă complet în ceață pe cetățeni și le smulge zâmbete ironice economiștilor.

Fără interviuri în ultimii 15 ani, uitat de lumea fotbalului, ex-conducătorul oltean a folosit timpul recomandat de medici pentru a se recupera după operația de cord suferită acum un an și jumătate ca să scrie o lucrare-compendiu.

„Adevărul” a izbutit să obțină în exclusivitate pasaje din carte și vi le prezintă.

Dacă nu vreți, mă duc în Africa!

V-ați săturat de Bitcoin și de Ethereum? Vă indică viitorul de urmat Dinel Staicu, cel care se conduce după vorba lui Albert Einstein: „Nu putem rezolva probleme folosind același mod de a gândi ca atunci când le-am creat".

Pe două site-uri asumate, „banul-digital.ro” și „fiscal-digital.com” (inactiv), Staicu lansează nou produs financiar: banul-digital. În tex înșiruie exclusiv termeni tehnici.

„Produs ,,material-mobiliar” non-bancar, non-dobândă, non inflație, non-contabilitate, non-criptomonedă, non-taxe și impozite; contorizat biometric și fiscalizat prin propria substituibilitate B.D.P. (Ban Digital Privat (Acțiune) 50%) şi B.D.S. (Ban Digital de Stat (Acțiune) 50%)...!!!”, sună oferta lui Dinel.

Le cere celor interesați de propunere să-i facă o contraofertă pe site, cu asigurări de confidențialitate privind discuțiile, iar „în caz contrar vom căuta alți parteneri cointeresați din America, Asia, Australia, Africa...!”.

„Ofertă de altfel valabilă pentru orice Primărie din lume cointeresată de implementarea standardizată a acestui nou ban fiscal local și universal, vectorul etalonat al globalizării comerțului cu bune practici, în contextul globalizării noii eco- econometrii fiscale de schimb digitalizat”, scrie autorul în introducere.

Scrie despre „credit hypotecar analog capitalismului social fiscal de schimb digitalizat”

Cartea se numește „Banul-Digital” și este „caldă”. Vineri a ieșit din tipografie, publicată la editura Sitech, iar în curând ar urma să fie lansată și în Craiova, oraș supranumit Cetatea Banilor.

Cartea conține o lume nouă pentru omul de rând, dar și pentru specialiști, fiind vorba despre ceva nemaiauzit. „De ce Banul Digital...”?, întreabă retoric autorul încă din startul cărții, unde menționează: „Pentru simplitatea Banului Digital Gold Action B.D.P/B.D.S. concepută în versiunea „Money-Gold” credit hypotecar analog capitalismului social fiscal de schimb digitalizat al avuției naționale private și publice 50-50% B.D.P/B.D.S. (ban digital privat vs ban digital de stat 50-50%)”.

Cum a apărut cartea cu care Dinel plănuiește să schimbe sistemul financiar actual? Explică tot el: „Prezenta lucrare este sinteza celor 10 cărți publicate la „Facultatea” Rahova cu autoritate de lucru judecat marca A.N.P. Dacă tot m-am obosit, de ce să nu folosim „autoritatea de lucru judecat, în eco-econometria sistemului pentru sănătatea economiei naționale și mondiale...”?”.

Cerere directă către BNR: „Nu ne mai aburiți!”

Dinel are o vorbă grea și pentru BNR: „După ce în 2005 ne-ai amăgit cu Leul greu, acum noi vrem comerț cu bune practici: nu ne mai aburiți cu volatilitatea și elasticitatea valorii reziduale inflaționiste a Leului Rol-Ron, vrem stabilitate și predictibilitate econometrică...!

De aceea, piața muncii, începând cu 2025, are nevoie de implementarea cursului valutar autohton a Leului Ron curs anti-inflație și anti-sărăcie; pentru plata salariilor, pensiilor, axelor, burselor etc.

Iar pe termen lung de Ban Fiscal Digital etalonat antifraudă, respectiv credit Fiscal Hypotecar non bancar, non dobândă, non contabilitate, non taxe și impozite. Altminteri, datoriile noastre vor fi povara urmașilor urmașilor noștri...înainte ca ei să se nască cetățeni liberi...!”.

În carte, Dinel Staicu face referiri la mai multe persoane publice, printre care guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Nu se sfiește să folosească capturi foto ale unor pagini din ziare și citate de la finanțiști de renume mondial.

Deocamdată, nimeni nu pare să-l fi luat în serios, în afara comisiei care i-a redus numărul zilelor de detenție, după ce i-a studiat „operele”!

Pedepsit pentru fraudarea BIR

Dinel Staicu a avut probleme cu legea. A fost condamnat , la sfârşitul anului 2010, la 12 ani de închisoare, de Tribunalul Bucureşti, în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).

La acea vreme, a fost găsit vinovat de producerea unei fraude în valoare de 5 milioane de euro și a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.

După aproape opt ani de închisoare, fostul patron al Universității Craiova a fost eliberat. S-a întâmplat la mijlocul lunii octombrie 2018.

Sinteza cărților care l-au scos mai repede de după gratii este acum disponibilă celor dornici să se amuze și, deopotrivă, să se minuneze.

Nostalgic al comunismului

Nostalgic al comunismului, cu un muzeu la Podari dedicat lui Ceaușescu, Staicu a condus „Știința” în perioada 2002-2005.

În 2005, Dinel Staicu i-a cedat clubul din Craiova, pe care îl luase de la Gigi Nețoiu, lui Adrian Mititelu, pentru suma de 5 milioane de euro.

Ulterior, la începutul anului 2011, Staicu și-a schimbat numele de familie în Nuțu.

A fost socotit un patron excentric în pestrițul fotbal românesc. Spre exemplu, la un moment dat, le-ar fi cerut fundașilor de la Craiova să facă schimb de poziții în teren cu atacanții în timpul meciurilor, pentru a le permite celor din avanposturi să se odihnească.

Moda scriitorilor de după gratii

Moda cărților scrise după gratii a fost întreținută de către condamnații la închisoare, pentru a beneficia de zile care s-au scăzut din perioada de detenție.

Trimiși la penitență în Dosarul Transferurilor, Gigi Becali, George Copos și Gică Popescu au devenit, la rândul lor, scriitori de ocazie. Spre deosebire de Staicu, ceilalți foști pușcăriași au refuzat să arate cărțile marelui public.

Au preferat să-și ascundă operele, fie să cumpere tot tirajul cărții, pentru a nu le fi analizată prestația literară.

Despre unii există suspiciunea că nu și-au scris singuri cărțile în perioada privării de libertate. Fiecare lucrare scrisă după gratii reducea pedeapsa cu 20 de zile. Staicu a scris 10 cărți după gratii, iar în libertate a mai avut timp de una.