Partidul ungar Fidesz şi cel polonez PiS, marii absenţi ai summitului naţionaliştilor europeni de la Milano
Partidul Fidesz al premierului naţional-conservator al Ungariei, Viktor Orban, precum şi partidul polonez Lege şi Justiţie (PiS) vor fi marii absenţi ai summitului de sâmbătă de la Milano al naţionaliştilor europeni, a căror ascensiune se confirmă scrutin după scrutin în Europa. Summitul va constitui un moment important al campaniei electorale cu numai o săptămână înainte de alegerile europarlamentare, relatează vineri AFP.
"Cei care tac sunt complici. Să scriem istoria împreună!", lansează liderul partidului italian Liga, Matteo Salvini, de pe un afiş electoral care nu menţionează decât partidul său, în timp ce preşedinta Adunării Naţionale franceze (RN, fostul Front Naţional), Marine Le Pen, califică drept "istorică" această reuniune a "tuturor partidelor naţionale din Europa". "Europa este puternică doar prin naţiuni puternice", afirmă lidera RN, care pledează, la fel ca Salvini, pentru o "Europă a naţiunilor şi cooperărilor", în locul "buncărului" unei UE federaliste.
Doisprezece partide suveraniste se vor reuni în Piaţa Domului din capitala Lombardiei, fief al lui Salvini, dintre care jumătate vor fi reprezentate de preşedinţii lor.
Însă, în timp ce liderii francez şi italian nu au prevăzut o conferinţă de presă comună, preşedintele partidului Liga, care este şi vicepremier al guvernului italian, riscă să preia rolul de vedetă a summitului în faţa Marinei Le Pen, multă vreme vârf de lance al extremei drepte în Europa şi care chiar a inspirat Liga în transformarea ei în formaţiune naţională.
Liga ar urma să intre în forţă în Parlamentul European, cu 26 de europarlamentari, potrivit ultimelor previziuni, cu 20 mai mulţi decât în prezent, alături de RN (20 de parlamentari, cu 5 mai mulţi) şi Alternativa pentru Germania (11 parlamentari, plus 10).
Liderul partidului Liga a lansat la 8 aprilie un apel în vederea unirii "forţelor patriotice şi conservatoare", pentru o Europă "cu mai puţină imigraţie" şi atacând "terorismul şi islamizarea". El a reuşit să convingă AfD, deşi în dezacord cu protecţionismul promovat de RN, şi să atragă două mici partide din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), Partidul danez al Poporului şi Adevăraţii Finlandezi.
La rândul său, Marine Le Pen s-a deplasat prin Europa pentru a-şi manifesta susţinerea pentru alte mici formaţiuni aliate care nu au încă parlamentari (bulgar Volya , slovac Sme Rodina, estonian Ekre). Ambiţia lor este de a construi un "supergrup" plecând de la grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENL) din Parlamentul European, din care fac deja parte RN, Liga, Partidul Libertăţii din Austria (FPO) sau cel flamand Vlaams Belang.
Miza este ca acest grup să devină a treia forţă în Parlamentul de la Strasbourg, loc vizat şi de liberalii din ALDE, din care ar putea face parte parlamentarii francezi pro-Macron.
Marii absenţi ai summitului de la Milano vor fi premierul ungar Viktor Orban, care i-a promis lui Matteo Salvini să înceapă o "cooperare", dar refuză orice "alianţă" cu Marine Le Pen, precum şi PiS polonez, în pofida unei deplasări a lui Salvini la Varşovia, în ianuarie. "Supergrupul va exista cu sau fără Orban, chiar dacă aşa (cu el) ar avea consistenţă", se apără Le Pen.
De fapt, cele două partide sunt departe de un acord asupra tuturor chestiunilor. Lidera RN încearcă să seducă unele partide suveraniste datorită protecţionismului său economic sau a apropierii de Rusia, ceea ce nu este văzut cu ochi buni în fostele ţări comuniste.
Unele formaţiuni refuză de asemenea să fie asociate cu numele "Le Pen" după scandalurile privind locuri de muncă fictive sau derapajele fostului preşedinte al FN, Jean-Marie Le Pen.
De asemenea, unele partide eurofobe sunt mai radicale decât altele, chiar şi cu riscul de a contrazice strategia RN de "dediabolizare", când Marine Le Pen a făcut un selfie în Estonia alături de un controversat responsabil al ramurii de tineret a partidului Ekre, care se prezintă drept un "suprematist fino-uigur".
Cu toate acestea, Marine Le Pen se bazează pe experienţa aflării la putere a aliaţilor săi din Europa, pentru a convinge în Franţa asupra capacităţii sale de a guverna fără a semăna haos, pe care ea o atribuie preşedintelui Emmanuel Macron după criza "vestelor galbene". "Reprezentăm o alternanţă" la UE, reiterează ea.AGERPRES
