Partidul Lege și Justiție din Polonia, care a fost partidul de guvernământ până la alegerile din 15 octombrie, a angajat consilierii prim-ministrului ungar Viktor în campania electorală, a informat publicația poloneză Polityka.

Consilierii au fost aduși în campanie în iunie „cu sprijinul deplin al prim-ministrului Mateusz Morawiecki”, au spus sursele din cadrul partidului, publicațiai Polityka.

Deși consilierii nu au fost prezenți fizic la întâlniri, „au avut o mare influență asupra modului în care s-a dus campania”, scrie Polityka.

„Au susținut că tot ce trebuia să facem este să transpunem ceea ce a funcționat pentru ei în strategia noastră și că vom câștiga”, a declarat o sursă pentru Polityka .

Ceea ce a funcționat în Ungaria, însă, nu a funcționat neapărat în Polonia. „Nu au ținut cont de specificul alegerilor poloneze și de dispozițiile sociale”, a spus sursa.

Un exemplu în acest sens este modul în care se pare că consilierii maghiari au încurajat campania de intensificare a atacurilor asupra lui Donald Tusk, liderul opoziției.

Ei au crezut că acest lucru ar crește sprijinul pentru Dreptate și Justiție, în același mod în care partidul lui Orban a câștigat sprijin din atacarea lui George Soros, un filantrop și personaj public liberal maghiaro-american.

Cu toate acestea, aceasta doar „acest lucru a mobilizat și mai mult susținătorii opoziției”, în timp ce nu a reușit să atragă noi alegători.

În urma alegerilor, care au avut o prezență record de 74,4%, partidul conservator Lege și Justiție a pierdut majoritatea în parlament, în ciuda faptului că au primit cel mai mare procent de voturi, de 35,4%.

Coaliția Civică Centristă a primit 30,7%, iar cea de-a treia cale de centru-dreapta a primit 14,4%, Noua Stânga a primit 8,6%, iar Confederația de extremă-dreapta a primit 7,2%.

Aceste partide au exclus formarea unei coaliții cu Legea și Justiția, lăsând Coaliția Civică, condusă de Donald Tusk, să formeze un nou guvern cu opoziția.

Relația premierului Viktor Orban cu liderul de la Kremlin, stârnește îngrijorări în rândul țărilor NATO.

Cei doi s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni în China. În acest context, ambasadorii din ţările Alianței s-au reunit în Ungaria pentru a discuta problemele ridicate de apropierea dintre Moscova și Budapesta.

Ambasadorii statelor NATO s-au întâlnit la Budapesta, la iniţiativa şefului misiunii diplomatice americane în Ungaria. Principalul subiect de discuție - amenințarea pe care o aduce Alianței dorința arzătoare a premierului maghiar Viktor Orban de a intra în cercul de prieteni ai lui Vladimir Putin.

„Suntem cu toţii îngrijoraţi că liderul Ungariei alege să stea alături de un om ale cărui forțe sunt responsabile pentru crimele împotriva umanității din Ucraina și este singurul dintre aliații noștri care face asta”, a scris într-o postare pe X ambasadorul David Pressman.

Remarcile diplomatului american au fost imediat denunţate de Budapesta. "Nu ţine de competenţa ambasadorului american să stabilească politica externă a Ungariei", a declarat la un post național de televiziune șeful de cabinet al premierului maghiar.

Schimbul de replici vine în contextul în care, marți, Orban s-a vazut cu Putin, la forumul internaţional organizat de Xi Jinping.

Potrivit presei ruse, premierul maghiar i-a mărturisit liderului de la Kremlin în cadrul intrevederii tete-a-tete că: Ungaria n-a intenționat niciodată să înfrunte Rusia. Ba dimpotrivă, a încercat mereu să extindă legăturile cu Moscova - notează agenția TASS.

„Mă bucur că am reușit să păstrăm și să dezvoltăm relațiile noastre cu multe țări europene sunt menținute și dezvoltate. Una dintre aceste țări este Ungaria”, a declarat Vladimir Putin.

Deși Ungaria, membră a NATO şi a Uniunii Europene, a votat toate sancţiunile impuse Moscovei ca urmare a invaziei din Ucraina, şeful executivului maghiar s-a străduit să atenueze impactul si a adoptat o poziţie conciliantă faţă de Rusia, care rămâne o sursă-cheie pentru nevoile energetice ale țării sale.

Așa că, Putin s-a întors la Moscova după forumul din China încântat că încă mai are prieteni chiar în NATO. Însă, pare că principalul scop al vizitei nu a fost atins. Potrivit, The Moscow Times, publicație rusească de opoziție, liderul de la Kremlin nu a reușit să obțină mult speratele contracte în agricultură și energie. Suplimetarea livrărilor de gaz către China și construcția gazoductului "Forța Siberiei 2", care să lege Moscova de Beijing, rămân momentan doar la nivel de discuții.