UE ar putea fi afectată de ascensiunea partidelor extremiste dacă reușesc să ajungă la putere în țările membre, însă, în ciuda creşterii acestui curent, analiştii sunt de părere că sunt izolate situaţiile în care aceste formaţiuni ajung la guvernare.

Sondajele de opinie la nivel european preconizează un rezultat pozitiv al formațiunilor extremiste la alegerile europarlamentare de anul viitor, multe având un discurs anti-UE. Pericolul ar veni însă din interiorul statelor membre, dacă astfel de formaţiuni ajung la Putere, susţin specialiştii.

De exemplu, după succesul Fratelli d’Italia, formațiune cu rădăcini neo-fasciste, de anul trecut, recent, alegerile naționale din Slovacia au fost câștigate de Robert Fico, care a anunțat că a semnat un acord pentru formarea unei coaliții cu partidul ultranaționalist de extremă dreapta SNS și cu Hlas-SD.

O analiză a Politico arată o creștere la următoarele alegeri europene a partidelor de extremă dreaptă, eurosceptice, în detrimentul partidelor de centru. Dacă alegerile ar avea loc astăzi, conservatorii și reformiștii europeni de dreapta (ECR) ar deveni al treilea grup ca mărime din Parlamentul European, la egalitate cu formațiunea de centru Renew, care are în prezent 89 de eurodeputați. În mod similar, și grupul de extremă-dreapta Identity and Democracy (ID) ar obține câștiguri considerabile. Mai exact 77 de locuri, o creștere de 15 locuri.

Sondajul „Fracturi franceze” arată o schimbare în electoratul francez, care în ultimii ani a început să atribuie „fața răului” LFI-ului (stânga radicală). Astfel, 57% dintre francezi consideră că LFI este un partid periculos pentru democrație, însă 44% dintre francezi consideră acum că RN (Rassemblement National), de extremă dreapta, fondat de Marie Le Pen, este capabil să guverneze, fiind o creștere de 12 puncte față de anul 2020.

Ce spun specialiștii români

„Nu cred că, în momentul de față, Europa unită este amenințată, dar cred că tot mai multe partide din tot mai multe țări vor deveni poate mai reactive în și către Bruxelles”, a explicat pentru „Adevărul” analistul politic Radu Delicote, nuanțând însă că pericolul reprezentat de partidele populiste pentru Europa depinde de mai multe elemente.

Potrivit analistului, unul dintre factorii importanți va fi reprezentat de „retorică cu care partidele acestea vor intră în Parlamentul European”, dacă va fi una naționalistă sau anti-europeană.

Totodată, Radu Delicote a punctat că „politică înseamnă voturi, iar voturile se câștigă cu emoție”, susținând că „emoția puternică, nu emotivitatea rațională, va dicta în anul electoral 2024”.

„Intuiesc că, deși poate vor câștiga mesaje de tipul naționalist cu accente exagerate, în final vor învinge echilibrul și moderația. Uniunea Europeană are nevoie de țările europene așa cum țările europene au nevoie de Uniunea Europeană”, a mai explicat Radu Delicote.

„Nu vor schimbă politică europeană, o vor putea însă influența dacă acced în zona partidelor importante”- Cristian Pîrvulescu

În același timp, politologul Cristian Pîrvulescu consideră că până când partidele extremiste nu vor reuși să câștige puterea în Franța sau în Germania, „lucrurile vor rămâne relativ pe o direcție pro-europeană”.

„Mi-e greu să cred că alegerile de anul viitor vor crea probleme mari. Vedeți și în România, eforturile AUR, un adevărat bastion pro-rus de a destabiliza poziția pro-europeană, dar nu reușește. Crește în sondaje, evident, în funcție de situație, dar să ne imaginăm că anul viitor 50% dintre parlamentarii europeni vor fi împotriva UE e mult, poate vor fi al doilea partid european, poate vor fi al treilea, asta e posibil, dar nu vor schimbă politică europeană, o vor putea însă influența dacă acced în zona partidelor importante, conservatoare. Însă e greu, mai degrabă prin alegeri naționale ar putea debuscula politica europeană, însă alegerile în statele pivot s-au dus”, a punctat Pîrvulescu.

Politologul a mai arătat că ideile extremiste câștigă teren, de vină fiind mai mulți factori, iar acest lucru „reprezintă o frustrare a unei părți a societății care, din diferite motive, este afectată de consecințe și resimte că organizarea politică, socială și economică nu le este favorabilă”.

„În Ungaria, știți, avem chiar guvernul care promovează teorii ale conspirației, așa că situația este ceva mai complicată”, a mai afirmat politologul, arătând că, în principiu, în Slovacia, acolo unde guvernarea este preluată de Robert Fico, există „un succes foarte important al teoriilor conspiraționiste promovate de ruși”, care este „vizibil și în România”, țara noastră fiind cea mai expusă după acest stat.

„Societățile democratice europene trebuie să vorbească mai mult cu cetățenii și să caute metode inovative pentru a recapta atenția alegătorilor”- Valeriu Turcan

Analistul politic Valeriu Turcan atrage atenţia că nu doar extremismul este periculos, ci şi populismul.

„Populismul la putere în Europa nu ar putea să însemne decât haos și confuzie, precum și un teren fertil pentru instabilitate”, a afirmat Turcan, menţionând însă că există pregătire în acest sens în rândul comunităţii europene.

„Extremismul este altceva, la fel de seducător (n.r. - ca populismul) pentru anumite segmente ale populației, dar mult mai periculos. Societățile democratice europene trebuie să vorbească mai mult cu cetățenii și să caute metode inovative pentru a recapta atenția alegătorilor. Partidele mari sunt prizonierele unor moduri învechite de a vorbi cu alegătorii, chiar dacă ele au soluțiile. Partidele populiste au modalități inovative de a comunica, dar nu au soluții. Aici va fi bătălia – cum vor reuși partidele mari să demonstreze că populiștii nu au soluții”, a mai punctat Turcan.