Parlamentul Tunisiei renunţă să pretindă scuze din partea Franţei pentru colonizare
Parlamentul Tunisiei a respins marţi noaptea o moţiune prin care se pretindeau oficial scuze din partea Franţei pentru crimele comise "în timpul colonizării şi ulterior", informează AFP.
După peste 15 ore de dezbateri, timp în care nu a fost abordat decât în mică măsură fondul problemei, moţiunea prezentată de o formaţiune islamistă a întrunit doar 77 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Pentru adoptare ar fi fost necesare voturile a 109 din cei 217 deputaţi.
Iniţiatoarea moţiunii este coaliţia islamistă şi naţionalistă Al Karama, reprezentată de 19 parlamentari, care a promis acest demers în campania electorală pentru alegerile legislative din octombrie anul trecut. Deputaţii coaliţiei s-au prezentat la dezbateri purtând tricouri cu textul "crimă şi tortură, brutalitatea colonialismului francez". Fără dezbateri şi pregătiri prealabile, şansele de adoptare în parlamentul foarte divizat de la Tunis erau reduse, apreciază AFP.
Textul propunea să se pretindă scuze din partea statului francez şi indemnizaţii pentru asasinate, violuri, exilul forţat al opozanţilor, jefuirea resurselor naturale şi susţinerea dictaturii. Moţiunea se referea la "toate crimele comise începând din 1881", când s-a instituit protectoratul francez, inclusiv pentru sprijinul acordat regimului lui Zine el Abidine Ben Ali, aflat într-o situaţie disperată la începutul lui 2011.
Potrivit deputatului Ridha Jaouadi, un fost imam care reprezintă Al Karama, "centrele culturale ale ocupaţiei franceze sunt mai periculoase decât bazele militare", deoarece desfăşoară "o invazie culturală care distruge morala şi valorile" tunisienilor. "Ei fac apel la căsătoriile homosexuale", a acuzat fostul cleric, concediat în 2015 de autorităţi de la cea mai mare moschee din Sfax, în estul ţării, după acuzaţii de extremism şi colectare neautorizată de fonduri.
Deputata antiislamistă Abir Moussi a susţinut că nu este vorba de o "cerere de reconsiderare a Tunisiei, ci mai degrabă de o listă de răzbunări politice".
"Riscul est ca un subiect atât de important să devină un instrument de tactică politicianistă", a apreciat istoricul şi fostul politician Adnen Manser. AGERPRES
