Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ridicarea restricțiilor asupra utilizării armelor occidentale de către Ucraina împotriva Rusiei. Cu 425 de voturi pentru, eurodeputații subliniază că aceste măsuri sunt esențiale pentru dreptul Ucrainei de a se autoapăra.

Ucraina trebuie să poată lovi ţinte militare legitime în Rusia, susţine PE - Foto Shutterstock

Membrii Parlamentului European, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat joi o rezoluție prin care cere țărilor UE să ridice restricțiile care limitează utilizarea armelor occidentale de către Ucraina împotriva țintelor militare ruse, conform unui comunicat oficial, citat de Agerpres.

Rezoluția, adoptată cu 425 de voturi pentru, 131 împotrivă și 63 abțineri, subliniază că ridicarea restricțiilor actuale este esențială pentru ca Ucraina să își exercite pe deplin dreptul la autoapărare și să se protejeze de atacurile asupra populației și infrastructurii sale.

Totodată, Parlamentul European subliniază că livrările insuficiente de muniție şi restricţiile privind utilizarea acestora riscă să submineze impactul eforturilor depuse până în prezent şi regretă volumul în scădere al ajutorului militar bilateral acordat Ucrainei de către ţările UE.

Deputații europeni reiterează apelul către statele membre să își onoreze angajamentul din martie 2023 de a livra Ucrainei un milion de cartușe și să accelereze furnizarea de arme, sisteme de apărare aeriană și muniție, inclusiv rachete Taurus. Ei subliniază, de asemenea, că toate țările UE și aliații NATO ar trebui să ofere Ucrainei anual un sprijin militar echivalent cu cel puțin 0,25% din PIB-ul lor.

Rezoluția Parlamentului European cere statelor membre să continue și să extindă sancțiunile impuse Rusiei, Belarusului și altor țări sau entități externe care furnizează Rusiei tehnologii militare și cu dublă utilizare.

UE critică parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul

Eurodeputații condamnă transferul recent de rachete balistice de către Iran în Rusia și cer sancțiuni mai severe împotriva Teheranului și Coreei de Nord pentru sprijinul acordat Rusiei în conflictul cu Ucraina. De asemenea, ei solicită includerea unor persoane și entități chineze pe lista de sancțiuni a UE și măsuri mai stricte pentru a preveni eludarea sancțiunilor de către companii din UE și alte țări.

Mai mult decât atât, eurodeputații cer Uniunii Europene și statelor membre să intensifice eforturile pentru a obține un sprijin internațional amplu pentru Ucraina și să găsească o soluție pașnică pentru conflict. Orice soluție trebuie să respecte complet independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Ei precizează că responsabilitatea pentru crimele de război și compensațiile de orice natură din partea Rusiei trebuie incluse în orice soluție de pace. Aceștia cer ca UE și partenerii care împărtășesc această viziune să creeze un cadru legal robust pentru confiscarea activelor rusești înghețate de UE, ca parte a eforturilor de a despăgubi Ucraina pentru daunele severe suferite.

Rusia va primi rachete balistice de la Iran

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri un acord de parteneriat strategic extins cu Iranul, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse Teheranului pentru livrările de rachete balistice către Rusia.

Acordul, aprobat de Ministerul rus de Externe și de întregul guvern, a fost convenit după o întâlnire recentă a lui Putin cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului.

În ciuda sancțiunilor și a scăderii schimburilor comerciale în 2023, Putin a subliniat că această tendință a fost inversată în prima jumătate a anului curent, când au crescut cu „aproape 10%”

Săptămâna trecută, în timpul vizitei la Kiev, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe britanic David Lammy au acuzat Rusia de escaladarea conflictului din Ucraina, afirmând că Moscova ar putea folosi rachete balistice transferate din Iran. Ei au anunțat că vor discuta cu liderii lor despre posibilitatea ca Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din Rusia. Ca răspuns, Vladimir Putin a avertizat că, în această situație, NATO „va fi în război cu Rusia”.