Parlamentul a tranşat proiectul de lege care se referă inclusiv la teme de educaţie sanitară în şcoli, inclusiv aspecte legate de noţiuni privind bolile cu transmitere sexuală. Mai precis, este vorba despre iniţiativa care în diferite stadii ale dezbaterilor a conţinut inclusiv un amendament care prevedea introducerea „educaţiei sexuale”, sintagmă care, la intervenţia aleşilor PSD, PNL şi UDMR, a fost transformată în „educaţie pentru sănătate”. Iar povestea acestui proiect e lungă: adoptat, iniţial, în iunie 2020 de Parlament, atacat de preşedintele Klaus Iohannis la Curtea Constituţională, dar fără a pica la testul magistraţilor, a fost retrimis de şeful statului în legislativ.
Problema sesizată la CCR, apoi justificată pentru reexaminare, a fost exact aceea a nuanţelor dintre „educaţie sanitară” (trecută de Parlament) şi cea de „educaţie sexuală” (dorită de preşedinte, dar neacceptată de aleşi). După ce a stat încă un an şi jumătate în sertarele de la Senat şi Cameră, proiectul a ajuns şi a trecut de forul decizional. 224 de voturi au fost „pentru” şi doar unul „împotrivă”, iar 49 de aleşi s-au abţinut.
Forma finală a amendamentului care a împărţit Parlamentul este următoarea: „Derularea sistematică în unităţile şcolare, începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.
Zeci de amânări privind tranşarea proiectului
De 31 de ori fusese proiectul de lege pus pe ordinea de zi, dar fără a avea raportul de specialitate, pentru că şi în interiorul unor formaţiuni ca PNL şi PSD părerile erau împărţite, adică erau discuţiile între taberele progresiste şi cele mai conservatoare. De altfel, forma finală a amendamentului poartă tot amprenta PSD şi PNL, prin liderii de grup ai deputaţilor, după negocieri îndelungate.
Noua formă are o aplicare mult mai restrictivă faţă de cea care a ajuns, iniţial, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Dacă în prima formă înaintată pentru promulgare erau decise programele de „educaţie sanitară”, fără limită a vârstei, în momentul de faţă apare sintagma de „educaţie pentru sănătate”, dar doar începând cu clasa a VIII-a.
Scandal la votarea legii
Subiectul, aşa cum au zis mai mulţi deputaţi, a stârnit „multe pasiuni”. De o parte au fost cei care au clamat că se încearcă o ofensivă privind promovarea temelor sexuale şi a celor LGBT. „Avem un preşedinte al luptei împotriva educaţiei copilului, prin promovarea drepturilor LGBT (...) Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de sexualizarea lor”, a afirmat reprezentantul AUR Ilie Coleşa, referindu-se la faptul că şeful statului a fost cel care a insistat pentru introducerea sintagmei de „educaţie sexuală”.
Un reprezentant al minorităţilor, Miroslav Merka, a transmis, la rândul său, că nu toate recomandările venite de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de la Bruxelles ar fi bune. „Suntem o ţară democratică, dar şi creştină. Nu aş vrea ca copilul (sic!) meu să fie mai educat (n.r.- de cineva la şcoală), decât o face părintele”, a precizat Merka, spunând că, fiind fost dascăl, asemenea teme oricum erau abordate la dirigenţie.
Deputat: Trebuie să vorbim despre sex
De cealaltă parte a baricadei s-au poziţionat mai multe deputate ale USR şi PNL. „Trebuie să vorbim despre sex într-o ţară în care suntem pe numărul 1 la mamele minore. Trebuie să vorbim despre consimţământ, pentru că elevii noştri nu cunosc ideea de consimţământ (...) Elevii noştri vorbesc despre sex după filmele porno. Ar trebui să ne educăm copiii aşa cum sunt educaţi în UE”, a transmis Geanina Tulbure, în timp ce colega sa Oana Murariu a subliniat că ar fi nepotrivită învăţarea despre teme precum cele sexuale doar începând cu clasa a VIII-a.
De asemenea, Mara Calista a făcut apel la raţiune, dincolo de declaraţii politice: „E o temă sensibilă. Nu poţi să stai absent când vezi declaraţii care n-au legătură cu realitatea. Colegul (n.r. – Ilie Coleşa) ar fi trebuit să citească din realităţile din România: mame minore până în 15 ani, boli cu transmitere sexuală ş.a.m.d. Una citim, una sunt recomandările, iar alta sunt realităţile în ţara în care trăim”, a conchis deputata Calista.
