Camera Deputaților a adoptat decizional un proiect care vizează cheltuielile de transport ale avocaților de la domiciliu sau sediul profesional unde îşi desfăşoară activitatea.

Proiectul de lege merge la promulgare FOTO Arhivă Adevărul

Deputații au adoptat inițiativa legislativă cu 238 de voturi „pentru”și două voturi „contra”, 35 de alți membrii ai Camerei Deputaților abținându-se de la vot.

„La articolul 81, alineatul (1) se modifica și va avea urmatorul cuprins: Pentru asistenta judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activitătii desfapșurate în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justitiei și Ministerul Public, precum și la decontarea cheltuielilor de transport dacă activitatea de asistență judiciara se desfășoara îotr-o alta localitate decât localitatea de domiciliu sau localitatea în care își are sediul profesional”, prevede proiectul.

De asemenea, potrivit sursei citate, „decontarea cheltuielilor de transport se face pe baza de documente justificative, care au înscrise prețul și data eliberarii, cum ar fi: bonul de carburant, abonamentele, legitimațiile de călatorie, biletele de tren, biletele de avion, tichetele, documentele care fac dovada achitarii taxelor platite pe timpul și in legatura cu deplasarea”.

Potrivit motivării proiectului de lege, „în practică curentă de remunerare a activităților asistenței judiciare au fast identificate în ultimii ani, trei lacune majore, lacune de natură să determine pe mulți dintre avocații care exercită activitate de asistență judiciară atât în civil, cât și în penal, să renunțe la acest tip de servicii, astfel încât presiunea pe acest tip de servicii este în creștere, iar numărul avocațilolor care optează pentru oficii este din ce în ce mai mic”.

Inițiatorii arată astfel că „autoritățile judiciare nu decontează cheltuielile de transport ale avocaților de la domiciliul sau sediul profesional la locul unde se desfășoara activitatea profesională”, iar „onorariile asistenței judiciare nu sunt indexate în raport de inflație, ultima actualizare fiind în urmă cu trei ani, și atunci pe fondul unei nemulțumiri generale în corpul avocaților”.

Proiectul mai prevede ca, în cazul dosarelor în care urmărirea penală durează mai mulţi ani, serviciile iniţiale să fie remunerate, prin acordarea onorariului provizoriu după trecerea unei perioade de maxim 6 luni, dacă urmărirea penală nu este finalizată, urmând ca onorariul final să fie stabilit la finalizarea urmăririi penale.

O altă modificare conținută în proiectul legislativ prevede ca „în exercitarea profesiei, avocatul are dreptul de a obţine datele cu caracter personal necesare îndeplinirii atribuţiilor legale de asigurare a accesului justiţiabilului la justiţie într-un termen rezonabil şi de acordare a asistenţei juridice”, fiind interzisă divulgarea informațiilor către terţe persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date personale.

De asemenea, inițiatorii mai invocă faptul că „sistemul de plata în situația dosarelor în care urmărirea penală durează ani, este unul neprofesionist, întrucât plata unor servicii avocatiale prestate la începutul urmăririi penale se face doar la finalizarea urmăririi penale, respectiv, după emiterea rechizitoriului sau după clasare”.

De asemenea, proiectul de lege prelungește mandatele membrilor Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R., Comisiei centrale de cenzori și Comisiei centrale de disciplinii, urmând ca acestea să înceteazii la data alegerii noilor membri.