Senatorul PSD Șerban Nicolae a avut marți, în timpul dezbaterilor pe buget din comisiile juridice reunite din Parlament, un schimb de replici cu procurorul general Augustin Lazăr și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea.

"Bănuiesc că fac parte dintre inculpații de rang înalt, întrucât mi-am permis să convoc în fața unei comisii parlamentare procurorul-șef al DNA, care a refuzat instituțional să se prezinte. Bănuiesc că toți membrii comisiei, deși nu au dosare penale, sunt generic inculpați de rang înalt. Nu țin neapărat la rang. Pot să fiu și un inculpat de rang mic, dacă procurorul general al României își permite o asemenea declarație. Din fericire pentru Ministerul Public, eu nu iau aceste declarații iresponsabile în nume personal și nu mă răzbun pe instituție. Pun autoritatea funcțiilor publice mai presus de asemenea patimi și orgolii meschine și jenante. Aș vrea să înțelegeți că este o insultă ceea ce v-ați permis să declarați și așa ceva este inadmisibil. În orice stat democratic și civilizat ați fi fost destituit și supus unei anchete disciplinare", i-a spus Nicolae procurorului general.

La ieșirea din ședința comisiilor juridice, Augustin Lazăr a declarat că nu "polemizează cu politicienii".

"Politicienii pot să facă declarațiile pe care le apreciază necesare. Pentru ca Ministerul Public să-și poată desfășura activitatea în condiții optime este necesar ca procurorii să stea la biroul lor, la muncă și nu să fie convocați în fața unor comisii speciale, unde să vină oameni care au fost trimiși în judecată și să prezinte o cerere de convocare a unor magistrați în fața unei astfel de comisii speciale. Aceasta era ideea. Rolul procurorului este cel prevăzut în Constituție, adică să apere ordinea de drept, să reprezinte interesele generale ale societății, să apere drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor și doar în situații excepționale să meargă în fața unei comisii parlamentare, în condițiile pe care Curtea Constituțională le-a stabilit, dar nu să avem o listă de procurori care să fie citați la comisii speciale, în condițiile în care acea problemă este deja lămurită pe cale judiciară. Este un dosar care a fost rezolvat și soluția respectivă poate fi atacată pe cale judiciară, dacă este cineva nemulțumit. (...) Ministerul Public respectă Parlamentul României", a spus Augustin Lazăr.

Tot în cadrul ședinței de la Parlament, Șerban Nicolae i-a reproșat Cristinei Tarcea că Înalta Curte de Casație și Justiție a semnat împreună cu CSM și Ministerul Public un protocol de aderare la Strategia Națională Anticorupție (SNA). El a spus că este "rușinos" un asemenea protocol.

"În cursul anului trecut, Guvernul a adoptat Strategia Națională Anticorupție, printr-o hotărâre de Guvern. Autoritatea judecătorească, un an mai târziu, probabil a avut nevoie de consultări, a aderat la această strategie, la măsurile dispuse de un Guvern. Dincolo că nu am găsit nicăieri în legislație, nici măcar în Constituție, atribuții ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau Ministerului Public legate de aderarea sau implementarea unor măsuri guvernamentale, presupun că ați inclus în proiectul de buget acele costuri necesare aderării la această luptă anticorupție. Bănuiesc că și judecătorii de civil aderă la lupta anticorupție și eu cred că vă refereați la lupta anticorupție din interiorul sistemului judiciar, din interiorul Justiției. (...) Unde anume în atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție apare aderarea la o strategie guvernamentală și protocol de colaborare cu Ministerul Public, unde anume în Constituție Justiția se înfăptuiește prin asemenea protocoale? Este rușinos și inacceptabil acest protocol și această declarație semnată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu CSM și Ministerul Public", a afirmat senatorul PSD.

Cristina Tarcea a amintit că, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, SNA este o obligație impusă printr-o hotărâre de Guvern și Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se referă la unificarea practicilor judiciare, redactarea la termen a hotărârilor judecătorești, implementarea unui sistem pentru a face publice hotărârile CEDO.

"Prin hotărârea de Guvern s-a impus tuturor instituțiilor care au obligații stabilite prin Strategia Națională Anticorupție să dea o declarație de aderare. Nu mă întrebați cât este de bună sau cât este de ridicolă o astfel de prevedere, dar, din păcate, ea există. Noi nu am avut altceva decât să ne conformăm. (...) Ar fi normal ca puterea judecătorească să nu se supună hotărârilor de Guvern, dar toată legislația este implementată prin legislație secundară, care înseamnă hotărâre de Guvern. Mi se pare foarte periculos să afirmăm faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu trebuie să respecte hotărârile de Guvern", a explicat Tarcea.

AGERPRES