Povestea lui Parsons, un om ciudat cu interese şi hobby-uri şi mai ciudate, a fost dezgropată de biograful George Pendle, autor al cărţii „Strange Angel: The Otherworldy Life of Rocket Scientist John Whiteside Parsons“. Pendle a luat decizia să scrie despre Parsons după ce a găsit o referinţă către el într-o carte de ştiinţă. „Pe măsură ce săpam mai mult, povestea devenea mai extremă şi mai bizară“, a declarat acesta, pentru Wired.

Parsons a jucat un rol important în dezvoltarea rachetelor folosite în Cursa Spaţialpă, dar a fost „îndepărtat“ din istorie din cauza vieţii zbuciumate. El a avut legături cu Scientologia şi obişnuia să organizeze orgii în casa lui din Pasadena.

Pasiunea lui Parsons pentru rachete a început încă din liceu, când el, împreună cu prietenul său, Edward Forman, construia rachete artizanale. Cei doi au urmat studiile universităţii Caltech şi s-au înscris în GALCIT Rocket Research Group, unde au luat contact cu alţi tineri pasionaţi de acest domeniu.

Mai târziu, grupul a cerut o finanţare pentru a dezvolta prima rachetă cu propulsie reactivă şi a primit suma de 1.000 de dolari. După ce în urma unor experimente clădirea Universităţii a fost avariată, cercetătorii au fost relocaţi într-o clădire din metal din canionul Arroyo Seco. Acea clădire avea să devină Laboratorul de Propulsie Reactivă.

Una din cele mai importante inovaţii ale grupului a fost dezvoltarea motorului JATO (Jet-Assisted Take Off) pentru Forţele aeriene. Parsons a fost cel care a creat un combustibil solid suficient de stabil încât să poată fi stocat pe o perioadă lungă. Tehnologiile erau comercializate printr-o companie numită Aerojet, unde Parsons s-a angajat ca inginer. Anumite versiuni ale combustibilului său au fost folosite de NASA atât în nave spaţiale, cât şi în rachete balistice.

Legături bolnăvicioase

Interesul lui pentru magie şi ocultism a apărut la sfârşitul anilor 1930. Parsons a început să creadă că forţele magiei pot fi explicate prin fizică cuantică. În 1941, Parsons a început să întreţină relaţii sexuale cu Sara, sora soţiei sale. Aceasta avea 17 ani şi Parsons era încurajat de biserica (The Gnostic Mass at the Church of Telema) din care făcea parte. Soţia lui a început o relaţie amoroasă cu unul din mai-marii bisericii şi toţi patru s-au mutat în aceeaşi casă. Drogurile erau la ordinea zilei şi persoanele în căutare de sex băteau mereu la uşă. Poliţia şi FBI-ul au primit plângeri că Parsons şi-ar fi înfiinţat un cult implicat în organizarea de orgii în cadrul căruia se practica magia neagră.

În 1945, celebrul scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică (şi fondator al Scientologiei) L Ron Hubbard s-a mutat în casa lui Parsons din Pasadena. Sara s-a arătat interesată de el, lucru care l-a scos din minţi pe inginer şi l-a făcut să se refugieze şi mai mult în magie, în special în partea întunecată a ei.

A devenit fascinat de fantome şi de fenomenele de tip poltergheist şi a încercat să invoce o nouă iubire prin ritualuri care presupunea masturbarea deasupra unor tablete. „După ce prietena lui l-a părăsit pentru Hubbard, a decis să-şi creeze singur o prietenă şi să invoce o creatură elementală“, explică biograful.

Restul e poezie

În 1946, Parsons a cunoscut-o pe Marjorie Cameron şi a fost convins că ea este creatura pe care el o invocase. Marjorie a devenit muza lui şi el i-a dedicat un volum de poezii.

Bunăstarea financiară a lui Parsons – cofondator al companiei Ad Astra Engineering – s-a destrămat după ce a decis să investească într-o companie fondată de Hubbard şi fosta lui prietenă. Hubbard l-a convins pe Parsons că va cumpăra yachturi pe care le va vinde ulterior, la un preţ mai mare, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Omul de ştiinţă a rămas fără mare parte din avere după această escrocherie, iar Hubbard şi Sara au fondat Scientologia.

Parsons, specialist în rachete, era constant chemat să ajute poliţia în cazurile în care fuseseră folosite substanţe explozive. Totuşi, în timpul Războiului Rece, Parsons a fost bănuit că simpatizează cu comunismul şi şi-a pierdut credibilitatea. A început să lucreze ca zilier sau ca mecanic şi a devenit şi mai obsedat de magie.

În cele din urmă, savantul a început să-şi folosească cunoştinţele pentru a creea efecte pirotehnice în filme. Chiar înainte de o excursie în Mexic, în 1952, el a primit o cantitate mare de explozibil pentru un film. Parsons a murit într-o explozie, în timp ce pregătea amestecul pirotehnic, la vârsta de 37 de ani. Mulţi din prietenii săi cred că moartea sa a fost o conspiraţie pusă la cale de guvernul american, dar anchetatorii au concluzionat că a fost vorba de un accident.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii