Parchetul General susţine că recentele modificări aduse Codurilor penale în cadrul Comisiei speciale parlamentare vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a anchetelor, iar amendamentele propuse se abat "grav" de la sensul Directivei UE.

"Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecinţe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficienţă a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicţie atât cu standardele europene în materie, cât şi cu prevederile interne, validate de Curtea Constituţională", se arată într-un comunicat al Parchetului General transmis joi AGERPRES.

Parchetul General spune că se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (aflarea adevărului şi caracterul echitabil al procesului penal), precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive).

"Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuţiilor sale prioritare în materie penală, precum şi în exercitarea rolului său constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor", mai arată Parchetul General.

În opinia reprezentanţilor Parchetului General, unele dintre modificările propuse a fi aduse legislaţiei penale - limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracţiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupţiei, evaziunii fiscale, spălării banilor, precum şi a infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracţional organizat); restricţionarea accesului rapid al procurorilor la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor - "vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a activităţii de urmărire penală".

Totodată, arată Parchetul General, sensul amendamentelor aflate în dezbatere "indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate", aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.

"Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorităţii judiciare, în sensul interdicţiei de a comunica informaţii de interes din activitatea de urmărire penală, este în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care recunoaşte necesitatea aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor de interes public, cât şi cu prevederile art. 31 din Constituţia României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit", precizează Parchetul General. AGERPRES