Procurorii au închis dosarul în care Călin Georgescu, câștigătorul primului tur la alegerile prezidențiale de anul acesta, era acuzat de promovarea persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid și de crime de război.

Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale FOTO: Inquam Photos

În 2022, procurorii au deschis un dosar în care Georgescu a fost vizat după ce a declarat că Zelea Codreanu, şi Ion Antonescu, ultimul considerat responsabil de Holocaustul din România, despre care spunea că „au făcut fapte bune şi altele mai puţin bune”.

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi", este articolul de lege (OUG 31 din 13 martie 2002) care stă la baza dosarului deschis de Parchetul General. Între timp, acest dosar a fost închis, spun surse ”Adevărul”.

Marți, Parchetul General a făcut câteva precizări legate de dosarul în care a fost cercetat Georgescu și de ce este greu de instrumentat un astfel de dosar.

”Începând cu anul 2020, procurorii au la dispoziție o metodologie de investigare a infracțiunilor motivate de ură, adoptată prin Ordinul nr. 184 din 30 octombrie 2020 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, procurorii au la dispoziție Ghidul privind identificarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor motivate de ură, elaborat în cadrul proiectului „Protecția Victimelor Infracțiunilor”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian.

În urma monitorizării și a acțiunilor de control privind aceste cauze penale s-au desprins următoarele aspecte:

• numărul sesizărilor prin denunț sau plângere este unul relativ mic (în anul 2023 au fost înregistrate un număr de 146 de sesizări penale, iar în primul semestru al anului 2024 s-au înregistrat doar 105 astfel de sesizări);
• Ministerul Public nu are atribuții și nici capacitatea operațională de a monitoriza postările din mediul online;
• PÎCCJ s-a autosesizat constant în situația în care în mass-media au fost reflectate posibile încălcări ale legislației penale privind incriminarea infracțiunilor motivate de ură, cum a fost și cazul recent al unui europarlamentar;
• dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală.

Cu titlu de exemplu, teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.

Astfel, art. 2 lit. c) din același act normativ reglementează că prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator”, se arată în precizările Parchetului General.