70% dintre români consideră că UE ne-a adus beneficii, spune cel mai recent Eurobarometru. Cu toate acestea, ultimele alegeri prezidențiale și cele mai recente sondaje indică un vot împotriva candidaților pro-europeni. Politicienii și consultanții lor au o mare parte din vină, spun analiștii consultați de Adevărul.

Conform celui mai recent Eurobarometru , publicat săptămâna trecută, 70% dintre români și 74% dintre europeni consideră că țara lor beneficiază net de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Este cel mai ridicat nivel de sprijin al cetățenilor europeni pentru UE de când se efectuează aceste măsurători.

Românii cred că principalele beneficii pe care le-au obținut în urma aderării la UE sunt noile oportunități de angajare (42%), standardul de viață al oamenilor (27%), protejarea păcii și întărirea securității (25%), îmbunătățirea cooperării dintre România și celelalte țări membre (25%), o poziția mai puternică în lume (23%), UE contribuie la creșterea economică (22%), UE contribuie la menținerea democrației (21%).

75% dintre români cred că statele UE ar trebui să fie mai unite în fața provocărilor internaționale.

Pentru români prioritățile pe care Parlamentul European ar trebui să le aibă sunt inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (44%), sprijinul economiei și crearea de slujbe noi (38%), lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale (30%).

Cu toată că acest ultim eurobarometru ne arată, în toate țările, cel mai ridicat nivel de sprijin pentru UE de când se efectuează astfel de măsurători, atunci când cetățenii europeni votează, lucrurile par a fi diferite. Mișcările și partidele anti-europene au obținut, peste tot în Europa, scoruri record în ultima perioadă.

Teoretic, dacă 70% dintre români văd în Europa un lucru bun, candidații pro-europeni la alegerile prezidențiale din luna mai n-ar trebui să aibă nicio emoție. Realitatea este însă alta.

După ce un candidat anti-european, Călin Georgescu, a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale de la final de 2024, ultimul sondaj de opinie dat publicității de candidatul Nicușor Dan îi plasează pe primele două locuri pe doi exponenți ai taberei suveraniste, George Simion – „urmașul” lui Georgescu- și Victor Ponta, al cărui discurs vine puternic în întâmpinarea alegătorilor „georgilieni”.

Care este explicația acestui paradox – am încercat să aflăm de la sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, și profesorii Cristian Pîrvulescu și Sergiu Mișcoiu, reputați analiști politici.

Director Inscoop Research: „românii au votat împotriva clasei politice, nu a UE”

Corelația dintre atitudinea pro-europeană a românilor și vot este „o corelație profund eronată și greșită. Și noi la Inscoop Research am realizat chiar în decembrie imediat după votul din primul tur de scrutin prezidențial un studiu amplu pe care l-am publicat la acel moment. Și atunci cifrele erau record, chiar aproape 90% dintre respondenți se opuneau ieșirii din UE, văzând într-adevăr avantajele, beneficiile prezenței noastre în Uniunea Europeană”, a explicat sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

În ceea ce privește votul de atunci, spune sociologul, „votul din țară - 21% pentru domnul Georgescu și 13% pentru domnul Simion, însemnând cam o treime din populație care, mă rog, părea că a votat într-un alt sens, dar și în cazul votanților domnului Georgescu, în sondajul pe care l-am făcut noi și votanții domnului Georgescu văd beneficiile aderării.”

Concluzia lui Ştefureac este: „Esența votului n-a fost una profunda antieuropeană, dimpotrivă, a fost o critică internă. E o așteptare puternică a românilor ca țara să fie reprezentată mai bine, cu mai multă competență în interiorul Uniunii Europene, să atragă și mai multe beneficii dacă e posibil. Votul a fost mai degrabă și este mai degrabă o critică la adresa clasei politice și nu la adresa Uniunii European. Datele din sondajul nostru, Inscoop Research, și din Eurobarometru, au arătat foarte clar acest lucru”.

În ceea ce privește sondajele date publicității în această perioadă, Ștefureac susține că „oamenii nu conștientizează atât de puternic faptul că George Simion este anti-UE. Dacă toți oamenii ar vota rațional, democrațiile ar fi niște modele absolut ireproșabile și fără nicio hibă. Nu conștientizează, evident. Nici chiar domnul Simion nu conștientizează, el spune că își dorește România în Europa. E adevărat că faptele sau, mă rog, alte elemente de discurs îl contrazic flagrant, însă când e întrebat despre atitudinea față de Uniunea Europeană, spune că „sigur, rămânem în Uniunea Europeană. El face acest lucru conștient fiind de faptul că inclusiv majoritatea votanților domniei sale nu doresc în afară a Uniunii Europene. Nu doresc nici în Uniune Euro-asiatică, nici în alte puncte cardinale.”

„Este firesc în condițiile în care Europa se află sub agresiune”

Directorul Inscoop Research explică de ce și la nivelul Europei se înregistrează o percepție pozitivă record privind UE.

„Este firesc în condițiile în care Europa se află sub agresiune. Nici o țară singură nu ar putea să facă față, să spunem, unei agresiuni din partea Rusiei sau altor puteri economice decât împreună. Împreună înseamnă Uniunea Europeană și cetățenii statelor membre văd, evident, aceste avantaje în contextul în care vorbim nu doar de războaie cu arme, cu rachete și drone, vorbim și despre războaie economice”, explică el.

La nivelul alegătorilor, sociologul constată că „cei care par mai cultivați, așa mai progresiști față de, eu știu, o medie, demonstrează și foarte multă aroganță în raport cu alegătorii care poate nu înțeleg suficient de bine, însă nu este vina alegătorilor. Sigur, putem să facem foarte multe reproșuri, legate de faptul că nu au informații suficiente, legate de educație, dar în același timp, este responsabilitatea liderilor politici să explice mai bine și dincolo de a explica, dincolo de comunicare, vorbim de fapte. Iar faptele înseamnă, sigur, un deficit major. Așa ne explicăm și cifrele despre care vorbeam”.

Întrebat despre așa-zisul patriotism economic, promovat de mulți politicieni români, Ștefureac susține că „este cât se poate de legitim un astfel de discurs, îl vedem și în Franța și în Germania dar riscul de a aluneca într-o interpretare populista si demagogica este întotdeauna foarte mare”.

El explică faptul că la întrebarea foarte simpla care este pusă românilor și ei răspund foarte coerent și cu maturitate e următoarea: „o multinațională care produce masiv în România și exportă masiv, plătind salarii și întreținând locuri de muncă bine plătite, intră sub cupola patriotismului economic?” „Românii răspund foarte coerent și cu maturitate că o astfel de multinațională intră sub cupola patriotismului economic”, a susținut Ștefureac.

Pîrvulescu: „nu avem candidați cu limbaj pro-european”

Profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu susține că problema este la politicieni, nu la alegători:

„Alegătorii reacționează la ce li se spune. În general, consultanții electorali consideră că mesajele antieuropene și populiste sunt singurele care funcționează și vor miza pe acest lucru și asta ne împinge spre prăpastia spre care ne îndreptăm”.

Electoratul este, în principiu, rațional, iar această raționalitate funcționează în condiții normale.

„Dar faptul că crește în condițiile actuale susținerea pentru UE nu este surprinzătoare, însă nu influențează votul pentru că nu există mesaje care să meargă pe linia asta. Ce candidat pro-european ați văzut dumneavoastră? Vreau să-mi-l indicați și mie. Care dintre ei are un limbaj pro-european și vorbește despre Europa? Se consideră că discursul pro-eurepean este inadecvat”, explică profesorul Pîrvulescu.

El exemplifică, arătând că Antonescu, care e prezentat ca un candidat al coaliției pro-europene, vorbește împotriva președintei Comisie Europene, Ursula von der Leyen, împotrivă încălzirii globale, critică Green Deal-ul: „Nu știu ce european la acest tip de discurs. Nici Nicușor Dan, care e privit ca fiind un candidat pro-european, nu are un discurs structurat pro-european. Pentru că, pur și simplu, consultanții electorali le indică să nu folosească acest discurs.”

De ce nu recomandă consultanții electorali un discurs pro-european? „Pentru că pe de-o parte nu știu cum să operaționalizeze ideea europeană pentru diferitele tipuri de electoral, dar de altă parte e mult mai convenabil, mai facil să te adresezi celor care sigur vin la vot și care nu sunt pro-europeni”.

„Ne îndreptăm spre o catastrofă”

Întrebat de ce crede că ne îndreptăm spre „o catastrofă”, Pîrvulescu a explicat: „Nu sunt pesimist. Pur și simplu asta este situația”. Analistul a citat ultimul sondaj în care în turul II ar intra Simion și Ponta.

„Simion are o șansă importantă la turul II pentru că are un electoral relativ constant, iar pentru locul al doilea este o bătălie destul de acerbă între, iată, Ponta - care e un nou venit și care avea cu 0,5% mai mult decât Nicușor - Nicușor și Crin. E undeva într-o zonă destul de riscantă și iar timpul nu este neapărat în favoare candidaților pro-europeni. De asta l-a și publicat Nicușor pentru că vrea să facă apel la votul util și la USERI și la PNL-i, să voteze util Nicușoar Dan ca să învingă în fine hidra naționalistă”, a concluzionat profesorul.

Pîrvulescu consideră că, totuși, că votul suveranist de 30% din primul tur reprezintă, de fapt, mai puțin de o treime din societatea românească:

„Este 30% din 50% cât a fost participarea la vot. Nu 30% dintre români, ci 30% dinte cei care se prezintă la vot votează extremist. Eurobarometrul se face pe întreaga societate românească, din care 6 milioane lipsesc, dintre aceștia un milion sunt extremiști, în general cei care sunt influențați prin rețelele sociale se prezintă la vot, iar la nivel național cei care sunt furioși au mai multe motive să să se prezint la vot decât cei care s-au mai puțin furioși sau derutați.”

„Problematica europeana nu este principalul activator al opțiunilor electorale”

Profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Sergiu Mișcoiu susține că „cifrele acestui Eurobarometru, spun că a crescut mult, la nivel european, nu aderența neapărat la proiectul european, ci proiectarea Uniunii Europene în mințile oamenilor ca o ultimă soluție, o ultimă redută în fața tuturor problemelor care apar dinspre Rusia, dinspre alte zone ale lumii și mai nou chiar și dinspre Statele Unite ale Americii.”

Astfel, europenii consideră că Europa este cea care poate să îi apere în fața tuturor nenorocirilor care apar. Există un fel de instinct de supraviețuire colectiv al europenilor care strâng rândurile nu numai la nivelul, vedem, șefilor de state și de guverne, ci și în rândul opiniei publice.

„Pe de altă parte, și la nivel european, și la nivelul României, cred că cifrele sunt elocvente în acest sens, avem o polarizare foarte crescută în legătură inclusiv cu Uniunea Europeană. Cei 30% din români care se opun Uniunii Europene sunt în cea mai mare parte votanții ai partidelor de extremă dreaptă naționaliste și populiste. Toți ceilalți, datorită polarizării, fiind mai degrabă susținători ai proiectului european. Și atunci aceste cifre oarecum corespund cifrelor care apar în sondaje în favoarea votului anti-european și a votului pentru extrema dreaptă”, a explicat profesorul.

În acest context, dacă ne uităm la turul 2 care va urma în România, ar trebui să stăm liniștiți cu privire la un succes al unui candidat pro-european?

„Nu neapărat, fiindcă nu e Europa atât de importantă încât să determine rezultatul alegerilor prezidențiale. Iarăși, Eurobarometrul acesta ne arată că Europa este și problemele legate de Europa sunt considerate undeva la mijlocul clasamentului importanței problemelor puse în discuție și considerate esențiale de către cetățeni, dacă nu chiar în partea a doua sau către final în unele țări”, susține Mișcoiu.

Alte probleme precum puterea de cumpărare, teama de războiul din Ucraina și de extinderea acestuia, teama de pierderea statutului social, șomajul - acestea sunt probleme cu care se confruntă cetățenii europeni.

„Și atunci votul și în România nu are loc în jurul Uniunii Europene și apartenenței europene. Aceasta este doar una dintre componentele votului, care este influențat de multe alte aspecte. Bunăoară, chestiunea corupției și anticorupției s-ar putea să fie foarte importantă în această campanie electorală din nou, în detrimentul candidaților sistemului, în primul rând, probabil, în detrimentul domnul Antonescu, și ar trebui să favorizeze candidați antisistem. Deci nu suntem în condițiile în care problematica europeana să fie principalul activator al opțiunilor electorale, nici măcar de departe”, explică el.

„O ambiguitate cultivată față de UE”

În ceea ce privește mesajul candidaților, Mișcoiu susține că suntem într-o ambiguitate cultivată de cea mai mare parte a candidaților care doresc să adune voturi din diverse surse și fără să-și îndepărteze electorate cu sensibilități diferite. „Nu înseamnă că ei vor reuși acest lucru, s-ar putea să fie chiar un eșec major cu o asemenea tentativă, însă o vor face.”

De ce ar putea să fie un eșec major?

„Fiindcă avem cazul Mircea Geoană de la alegerile din 2024. Domnul Geoană a avut exact acest tip de discurs, pe de o parte foarte pro-euroatlantic, diplomat, occidental, pe de altă parte presărat de esențialisme, de întoarceri la rădăcinile adânci ale poporului și așa mai departe, un discurs care nu a funcționat, nu a fost deloc credibil. Deci avem și acest exemplu care ne arată că deși candidații cultivă ambiguitatea privind Europa pentru a îi convinge și pe cei care sunt pro-europeni, dar și pe cei care neutri sau chiar eurosceptici, acest lucru nu garantează că discursul lor va fi perceput ca atare de către electorat”, a răspuns Mișcoiu.

El observa un asemenea discurs, acum câteva zile, la Crin Antonescu care „lăuda spiritualitatea poporului român față de catedralele goale din vestul Europei, o critică evident legată de laicizarea spațiului public din Europa și un omagiu adus spiritualității poporului român, în condițiile în care, când Antonescu este candidatul care reprezenta forțele cele mai pro-europene sau cele cu orientare ultra-pro-europeană și care se luptă cu cei denunțați ca fiind anti-europeni.”