România exportă gaze ieftine în regiune și va importa gaze lichefiate mai scumpe printr-un terminal care le transportă din portul grecesc Alexandroupolis. Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură România va avea avantaje de aici.

La începutul lunii octombrie, după mai multe întârzieri din motive tehnice, a început exploatarea comercială a terminalului de gaze naturale lichefiate din apropierea portului grec Alexandroupolis, a anunțat compania de proiect Gastrade.

Acesta prezintă interes strategic pentru România, în sensul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale și consolidării securității energetice. România va importa gaze din Grecia via Bulgaria, prin așa-numitul Coridor Vertical.

Volumele din terminal pot asigura aprovizionarea cu gaze a Greciei, Bulgariei, României, Macedoniei de Nord, Serbiei, Moldovei, Ucrainei, precum şi a Ungariei şi Slovaciei, potrivit Radio România Actualități.

Paradox românesc

La prima vedere, România nu ar fi neapărat avantajată de acest nou terminal. Asta pentru că România, care a fost prima țară exportatoare de gaze naturale din Europa, continuă să exporte în țări ca Ungaria și Moldova și să ajute Ucraina. Există însă și un „dar”.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Cosmin Păcuraru , consultant în domeniul energiei și a securității energetice. Păcuraru are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj cu o teză depre securitatea energetică a României. El este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia, o problemă de securitate națională” (2022), dar și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Deși poate să pară paradoxal, România are nevoie de aceste gaze lichefiate ca de o plasă de siguranță, în condițiile unor ierni geroase sau a unei eventuale creșteri a consumului în industrie. Pe de altă parte, în acest moment România este o țară exportatoare de gaze, însă periodic este nevoită să apeleze și la importuri, în situații speciale. Iar noile conducte de gaze pot fi folosite de România pentru a exporta, chiar dacă nu ar cumpăra deloc gaze lichefiate.

„Vor fi și câteva avantaje importante, deși pentru unii poate să pară un paradox. Transportul de LNG către sistemul european e de 5,5 miliarde de metri cubi. Conducta care pleacă din Alexandropolis se ramifică, iar o parte se duce în Grecia, cu posibilitate de a ajunge în Albania și Italia, și o parte se duce în Bulgaria. De la Alexandropolis spre Bulgaria, este un interconector de 3 miliarde de metri cubi. Consumul Bulgariei este de 3,3 miliarde de metri cubi. Interconectarea României cu Bulgaria e la nivel de 7,0 miliarde de metri cubi pe an. În mod sigur ne ajută la modul că noi putem transporta, adică Transgaz transportă gaze către Ucraina, Moldova sau Ungaria prin aceste conducte. Și nu numai atât”, spune expertul.

În plus, România ar putea să aibă nevoie de importuri iarna, dacă temperaturile vor fi mai scăzute.

„Noi s-ar putea să avem nevoie de gaze la iarnă, gazele lichefiate pot fi o soluție în cazul unei ierni dificile, caz în care vom avea nevoie de o cantitatea mai mare de gaze decât producem. Și chiar e posibil să avem nevoie de gaze spre sfârșitul lui ianuarie, februarie, când ni se termină rezervele din depozitele de gaze”, mai spune el.

Totuși, de adăugat este că gazele lichefiate sau LNG sunt mult mai scumpe decât cele din producția internă. Aceste gaze provin de regula din Statele Unite ale Americii sau din Qatar, ceea ce face ca cheltuielile cu transportul să fie pe măsură. Iar toate aceste cheltuieli se regăsesc și în prețul final, care, în unele cazuri, poate depăși de trei sau de patru ori prețul gazelor autohtone.

Energia regenerabilă nu e de ajuns

În opinia lui Cosmin Păcuraru, gazele lichefiate pot contribui la consolidărea securității energetice a României. Pe de altă parte, România are nevoie de un mix energetic, mai spune el, pentru că nici gazele, nici energia verde și nici cea nucleară nu pot asigura singure securitatea energetică a țării.

„E esențial pentru România să aibă un mixt energetic, în sensul diversificării surselor de energie, nu doar a aprovizionării cu gaze naturale. Energia verde, regenerabilă, este importantă, dar nu asigură decât o părticică din necesarul unei țări, așa că gazele și energia nucleară sunt esențiale, iar important poate fi în unele momente și cărbunele. Pentru că dacă Europa vrea independență energetică și nu vrea să depindă de gazele Rusiei, va trebui să exploateze fiecare resursă de gaze și să insiste pe energia nucleară. De altfel, energia nucleară și gazele sunt cele mai eficiente și cele mai ieftine resurse, în comparație cu energia regenerabilă care este încă foarte scumpă, mai ales în lipsa unor capacitatăți de înamagazinare a energiei”, mai spune Cosmin Păcuraru.

Colaborarea cu americanii pe energia nucleară, singura soluție pentru securitatea României

Astfel, pentru viitorul securității sale energetice, România ar trebui să colaboreze pe viitor cu Statele Unite ale Americii, pentru a dezvolta noi capacități nucleare bazate pe tehnologia inovatoate a reactoarelor nucleare modulare mici.

„Energia nucleară este cea mai ieftină și cea mai la îndemână și ne poate ajuta într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu lipsa resurselor. Energia nucleară ieftină și nepoluantă ne poate asigura și independența și securitatea energetică, iar din această cauză putem să vedem în România și nu numai o campanie împotriva energiei nucleare și vizând colaborarea din domeniul energetic dintre România și Statele Unite ale Americii. Evident, aici e vorba de mâna Rusiei, care încă mai are planuri și așteaptă ca țările UE să se reconecteze la gazul rusesc, pentru a menține dependența lor de Moscova. Or, dacă Europa ar avea energie nucleară, nu ar mai exista niciun motiv ca europenii să apeleze vreodată la gazele rusești”, încheie Cosmin Păcuraru.

Curtea de Conturi confirmă că importăm scump și exportăm ieftin

Ultimul audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, importă mai multă energie decât trimite la export, iar preţurile cu care cumpără energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde.

Auditul a fost realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei și a vizat perioada 2017-2022 . Experții Curții de Conturi au evaluat gradul de asigurare a independenţei energetice din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie.

„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, precizează autorii auditului.

A crescut ponderea regenerabilelor doar fiindcă producem mai puțină energie pe bază de cărbune și hidrocarburi

Și chiar dacă se remarcă faptul că România și-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie, depășind la acest indicator media țărilor Uniunii Europene, auditul arată că acest rezultat a fost înregistrat „pe fondul diminuării masive a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și hidrocarburi, nu ca urmare a creșteri semnificative a puterii instalate în capacități din surse hidroenergetice, eoliene și solare.

Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, e o altă observație cuprinsă în audit.