Papa Francisc, în cartea „Despre cer şi pământ“: „Banii mânjiţi de sânge nu se pot accepta“
„Despre cer şi pământ“, volum apărut anul acesta la Editura Curtea Veche, într-o traducere de Dan Munteanu Colán, este rezultatul unei serii de convorbiri pe care cei doi le-au purtat şi la sediul episcopatului, precum şi la cel al comunităţii evreieşti Benei Tikva. În cadrul acestor întâlniri, conducătorul Bisericii Catolice şi rabinul Skorka au discutat despre probleme teologice şi pământeşti, printre care: credinţa, moartea, banii, ateismul, homosexualitatea şi Holocaustul.
FRAGMENTE
„Odată, un conducător religios a fost acuzat că primeşte bani de la traficanţii de droguri şi el a spus că foloseşte acei bani ca să facă bine şi că nu întreabă de unde vin. Asta este o greşeală. Banii mânjiţi de sânge nu se pot accepta. Legătura dintre religie şi bani nu a fost niciodată uşoară. Tot timpul se vorbeşte de aurul Vaticanului, dar Vaticanul este un muzeu. Trebuie să facem însă şi deosebirea între religie şi muzeu. Religia are nevoie de bani ca să se administreze, şi dacă asta se face prin instituţii bancare, nu este ilegal. Problema e cum foloseşte cineva banii pe care îi primeşte ca pomană sau contribuţii“, Jorge Mario Bergoglio, în capitolul „Despre bani“.
„Unde a fost Dumnezeu în timpul Holocaustului? Cred că există întrebări care nu au răspuns. Sunt lucruri pe care nu le putem înţelege nicicum; sigur că, înainte de a-L întreba pe Dumnezeu unde a fost în timpul Holocaustului, trebuie să ne întrebăm unde au fost oamenii, atât cei care au acţionat prin faptă, cât şi cei care în mod nemilos şi meschin au făcut-o prin omisiune. Cei care au asasinat şi cei care se uitau în altă parte“, Abraham Skorka, în capitolul „Despre Holocaust“.
„Dacă credinţa în lumea cealaltă ar fi un mecanism psihologic pentru a evita neliniştea, n-ar fi de folos; pentru că neliniştea ar exista oricum. Moartea înseamnă deposedare, de aceea se trăieşte cu zbucium. Omul este ancorat şi nu vrea să plece, îi este frică. Şi niciun mod de a imagina lumea de dincolo nu te scapă de asta. Chiar şi cel mai credincios simte că este jefuit, că trebuie să renunţe la o parte din existenţa lui, din istoria lui“, Jorge Mario Bergoglio, în capitolul „Despre moarte“.
„După părerea mea, felul în care a fost tratat subiectul căsătoriei dintre homosexuali a fost deficitar şi nu a beneficiat de profunzimea pe care o merită. În zilele noastre, există multe perechi de acelaşi sex care convieţuiesc şi merită soluţii legale în probleme, cum ar fi: pensia, moştenirea — care se pot încadra într-o figură juridică nouă —, dar a pune semn de egalitate între o pereche homosexuală şi una heterosexuală e cu totul altceva. Nu este vorba doar de credinţe, ci de a fi conştienţi că atingem unul dintre cele mai sensibile elemente ce alcătuiesc cultura noastră. Ne lipsesc mult mai multe analize şi studii antropologice în acest sens“, Abraham Skorka, în capitolul „Despre căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex“.
„Un iezuit foarte inteligent obişnuia să spună un fel de banc despre un tip care alerga cerând ajutor. Cel care îl urmărea era un asasin? Un hoţ? Nu… Era un mediocru cu putere. Într-adevăr, vai de cei aflaţi sub un mediocru cu fumuri. Când unui mediocru i se urcă fumurile la cap şi i se dă şi un strop de putere, vai de cei care depind de el. Tata îmi spunea întotdeauna: «Salută-i pe oameni când urci, pentru că îi vei găsi când vei coborî. Nu ţi-o lua în cap». Autoritatea vine de sus; cum e folosită, este cu totul altceva“, Jorge Mario Bergoglio, în capitolul „Despre politică şi putere“.
„Când mă întâlnesc cu atei, stăm de vorbă despre chestiuni omeneşti, dar nu le pun de la bun început problema lui Dumnezeu, cu excepţia cazului în care ei abordează subiectul. Dacă se întâmplă asta, le spun de ce sunt eu credincios. Dar ceea ce este omenesc înseamnă o bogăţie atât de mare pentru a fi împărtăşită, pentru a lucra, încât putem liniştiţi să ne contemplăm reciproc bogăţiile. Cum sunt credincios, ştiu că aceste bogăţii sunt un dar de la Dumnezeu“, Jorge Mario Bergoglio, în capitolul „Despre atei“.
Jorge Mario Bergoglio s-a născut pe 17 decembrie 1936, la Buenos Aires. În 1969 a fost hirotonisit şi în 1992 a primit rangul de episcop. A fost numit episcop de Buenos Aires în 1998 şi cardinal al titlului Sfântul Roberto Bellarmino în 2001. Pe 13 martie 2013, a devenit primul Papă latino-american, cu numele de Francisc.
Abraham Skorka s-a născut pe 5 iulie 1950, la Buenos Aires. Este doctor în chimie (Universidad de Buenos Aires, 1979), rabin (Seminarul Rabinic Latinoamerican, 1973). De asemenea, acesta a creat catedrele de Drept Ebraic la Universidad del Salvador şi la Universidad de Buenos Aires. Printre altele, este coautor şi coordonator al lucrării „Introducción al Derecho Hebreo“/ „Introducere în Dreptul Ebraic“ (2001) şi autor al volumelor „Miles de años por semana“/ „Mii de ani pe săptămână“ (1997) şi „¿Hacia un mañana sin fe?“/ „Spre un viitor fără credinţă?“ (2006). Abraham Skorka este rector al Seminarului Rabinic şi rabin al comunităţii Benei Tikva. În 2012, Pontificia Universidad Católica Argentina i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa, devenind, astfel, primul rabin care a primit această distincţie.
Rabinul Abraham Skorka şi Cardinalul Jorge Mario Bergoglio. FOTO: la-croix.com
Sursa: adevarul.ro
