Costel Pantilimon a fost unul dintre marii portari ai României. La propriu, dar și la figurat. Cu o înălțime de 2,03 metri, uriașul goalkeeper a avut o carieră frumoasă în fotbal, atât la nivel de club, cât și la prima reprezentativă.

Costel Pantilimon, pe când era jucător activ

Lansat de Aerostar Bacău, Pantilimon a avut, treptat, o ascensiune fulminantă, ajungând chiar la Manchester City. Deși a jucat puțin aici, fiind rezervă, românul a făcut, totuși, față în Anglia, fiind legitimat la Sunderland, Watford sau Nottingham Forrest. După sezonul 2020-2021, Costel și-a încheiat cariera la Denizlispor (Turcia). Și a revenit în țară, fiind acum managerul general al Politehnicii Timișoara.

O prezență discretă în mass-media, inclusiv când era jucător de echipa națională – are 27 de selecții adunate în perioada 2008-2019 – Pantilimon a avut acum o apariție spectaculoasă, în cadrul podcastului Business Philosophy, moderat de jurnalistul Romeo Chiriac. Aici, fostul fotbalist a atins mai multe subiecte intersante.

Ce a spus Costel Pantilimon?

*Am cetățenie britanică, am păstrat-o și pe română. Asta le-am spun fetelor mele, sunteți românce, chiar dacă v-ați născut în Anglia. Vorbesc limba română. Fetele și soția chiar au luat cetățenia înaintea mea. Eu tot călătorind, am insistat să ia cetățenia. Dar eu am rămas ultimul. Ele au luat acum vreo trei ani, eu abia anul trecut, după ce am reușit să termin într-un final cu toată hârțăgăroaia.

*Domnul Hagi a adus un plus de valoare fotbalului românesc. E un model pentru mine. Am avut șansa să lucrez cu oameni importanți în cariera mea, precum Hagi, Mancini, Răzvan Lucescu, Poyet, Dick Advocaat, Pellegrini, Prosinecki.

*Am terminat managementul sportiv la Timișoara, Masterul. Am început managementul sportiv cu cei de la UEFA și în același timp mi-am luat și licențele. Am luat licența de antrenor după episodul Turcia, în care trebuia să aștept următoarea perioadă de mercato. Și am licențele A și B luate în Țara Galilor.

*Am vrut cumva să cunosc cam tot ce se întâmplă în spatele scenei. Când ești jucător trăiești doar într-o anumită bulă, te gândești doar la tine. În momentul în care ești antrenor, manager sau director sportiv, e cu totul altceva, o altă muncă, o altă abordare, un alt discurs. Și acum înțeleg fenomenul acesta. În momentul când vorbesc cu un antrenor să știu că vorbesc de la egal la egal, nu doar din postura de fost jucător, ci și de omul care a făcut niște studii.

*De când m-am întors, am urmărit foarte mult Superliga și sunt direct interesat. Chiar dacă am fost rupt o lungă perioadă, acum interesul e aici. Aș vedea pe FCSB campioană. A fost la limită anul trecut, e o candidată mult mai importantă decât CFR în momentul de față. Farul, într-adevăr, o echipă talentată, dar jocurile acestea pe mai multe fronturi nu știu cum pot fi gestionate...

*În momentul de față, nu văd pe cei de la Rapid la câștigarea titlului. Uite Craiova de câți ani se chinuie și tot la limită e, deși au făcut investiții majore. Au reușit o cupă, două, dar campionatul…

*Sper să fie și Poli Timișoara pe listă peste 5, 6 ani. Nu vreau să mă duc prea departe în momentul de față, dar asta nu înseamnă că nu-mi permite să visez. Am încredere în tot ceea ce înseamnă suflarea timișoreană, în suporterii noștri și știu că există din nou o foame foarte mare să fie o echipă care să fie pe prima scenă.

VEZI AICI, INTEGRAL, PODCASTUL BUSINESS PHILOSOPHY CU PANTILIMON