Pandora Papers: Mai mulţi lideri politici acuzaţi de malversaţiuni infirmă dezvăluirile
Mai multe ţări şi lideri politici au respins luni dezvăluirile din ampla anchetă a Consorţiului internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) în care sute de responsabili politici şi apropiaţii lor sunt acuzaţi că au ascuns bunuri prin societăţi offshore, în special în scopul evaziunii fiscale, relatează AFP.
Publicată duminică, această anchetă, la care au colaborat circa 600 de jurnalişti, se intitulează "Pandora Papers". Ea se bazează pe circa 11,9 milioane de documente provenind de la 14 societăţi de servicii financiare şi a scos la lumină peste 29.000 de societăţi offshore .
Potrivit acestor documente, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a creat cel puţin treizeci de societăţi offshore în ţări sau teritorii cu fiscalitate avantajoasă şi a cumpărat prin intermediul lor 14 proprietăţi de lux în SUA şi în Regatul Unit, la un preţ de peste 106 milioane de dolari.
În Iordania, Palatul regal a declarat luni că aceste "informaţii de presă sunt inexacte, deformate şi exagerate" şi că ele reprezintă o "ameninţare pentru securitatea monarhului şi a familiei sale".
Acuzat la rândul său, Kremlinul a respins luni "alegaţii nefondate" . Potrivit ICIJ, Svetlana Krivonoghih, o femeie despre care media ruse susţin că este o fostă amantă a preşedintelui Vladimir Putin, a achiziţionat în 2003 un apartament la Monaco pentru patru milioane de dolari prin conturi offshore. Alţi apropiaţi ai preşedintelui sunt de asemenea menţionaţi.
Prim-ministrul ivorian Patrick Achi, care a controlat o societate în Bahamas cel puţin până în 2006 potrivit anchetei, a dezminţit luni orice "acţiune ilicită".
Încă de duminică, prim-ministrul ceh, Andrej Babis, a negat că a plasat 22 de milioane de dolari în societăţi ecran pentru a finanţa cumpărarea castelului Bigaud, o mare proprietate în comuna Mougins, din sudul Franţei.
"Nu am făcut nimic rău sau ilegal", a postat el pe Twitter, "dar asta nu îi împiedică să încerce să mă denigreze şi să influenţeze alegerile legislative din Cehia", prevăzute să aibă loc vinerea şi sâmbăta viitoare.
Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, ar fi depus fonduri în două trusturi al căror sediu se află în SUA, în statul Dakota de Sud, potrivit ICIJ, care îi critică dur şi pe preşedinţii din Chile şi Republica Dominicană.
"Toate veniturile mele au fost declarate şi am plătit impozitele corespondente în Ecuador, ceea ce face din mine unul dintre principalii contribuabili în ţară cu titlu personal", a dat asigurări Lasso, un fost bancher. "Toate investiţiile realizate în Ecuador şi în străinătate s-au făcut mereu în cadrul legii", a adăugat el.
Preşedintele Republicii Congo (Congo-Brazzaville) Denis Sassou Nguesso a deţinut, timp de douăzeci de ani, o societate offshore în Insulele Virgine Britanice, în timp ce preşedintele gabonez Ali Bongo a controlat la sfârşitul anilor 2000 două societăţi offshore, potrivit cotidianului francez Le Monde, partener al ICIJ.
În totali, ICIJ a stabilit legături între active offshore şi 336 de lideri şi responsabili politici de prim plan care au creat aproape 1.000 de societăţi, din care peste două treimi în Insulele Virgine Britanice.
În total, două milioane dintre cele 11,9 milioane de documente provin de la cabinetul de avocatură panamez Alcogal (Aleman, Cordero, Galindo & Lee), care potrivit ICIJ a jucat "un rol major în evaziunea fiscală" şi este implicat în crearea de conturi pentru ascunderea banilor a peste 160 de personalităţi.
"Alcogal respinge aceste speculaţii, inexactităţi şi minciuni", potrivit unui comunicat.
"Asta demonstrează că oamenii care ar putea pune capăt secretului offshore, terminând cu ceea ce se întâmplă, profită ei înşişi", a comentat duminică într-o înregistrare video directorul ICIJ, Gerard Ryle. "Se vorbeşte de miliarde de dolari", a precizat el.
Din punctul de vedere al Mairei Martini, cercetătoare în cadrul ONG-ului Transparency International, această anchetă aduce o nouă "dovadă clară că industria offshore face jocul corupţiei şi criminalităţii financiare, obstrucţionând în acelaşi timp justiţia". "Acest model economic" bazat pe secret financiar "nu mai poate continua", a afirmat ea.
Printre personalităţile menţionate în anchetă se află şi cântăreaţa columbiană Shakira, fotomodelul german Claudia Schiffer sau legenda indiană a cricket-ului, Sachin Tendulkar.
Apar de asemenea numele fostului premier britanic Tony Blair, pentru achiziţionarea unui bun imobiliar la Londra, al premierului libanez Najib Mikati şi al fostului premier francez Dominique Strauss-Kahn.
Fostul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a trecut mai multe milioane de dolari reprezentând onorarii pentru consilierea unor companii printr-o societate marocană scutită de impozite, potrivit anchetei.
În total, potrivit Le Monde, 600 de francezi apar în anchetă, printre care "un conspiraţionist de extremă dreaptă" care a recurs la o societate din Seychelles "pentru a vinde cărţi şi pilule miraculoase".
În majoritatea ţărilor, aceste fapte nu sunt susceptibile de urmărire penală. Însă în cazul liderilor politici ICIJ face o paralelă între discursul anticorupţie al unora şi plasamentele lor în paradisuri fiscale.
Preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta şi-a afirmat în nenumărate rânduri determinarea de a lupta împotriva corupţiei şi de a-i obliga pe oficialii kenyeni la transparenţă când vine vorba de patrimoniul lor.
Totuşi, potrivit "Pandora Papers", Kenyatta are o fundaţie în Panama şi mai mulţi membri ai familiei sale directe deţin peste 30 de milioane de dolari în conturi offshore.
Creat în 1997 de Centrul american pentru integritate publică, ICIJ a devenit o entitate independentă în 2017. Reţeaua sa numără jurnalişti de investigaţie în peste 100 de ţări şi teritorii, având peste 100 de media partenere.
ICIJ s-a făcut cunoscut la începutul lui aprilie 2016 cu "Panama Papers", o anchetă bazată pe circa 11,5 milioane de documente provenind de la un cabinet de avocatură panamez. Acesta a prezentat bunurile ascunse de mii de clienţi ai Mossack Fonseca, printre care personalităţi de prim plan.
Unda de şoc a acestei anchete a dus la demisia premierului islandez Sigmundur David Gunnlaugsson şi a şefului guvernului pakistanez Nawaz Sharif.AGERPRES