Palma Comisiei de la Veneția pe obrazul CCR
Raspunsul primit de presedintele CCR, Valer Dorneanu, de la presedintele Comisiei de la Venetia la cele doua sesizari privind presiuni asupra judecatorilor constitutionali reprezinta mai degraba o palma ceruta si incasata de CCR de la inaltul for european.
Cu o intarziere de doua zile de la primirea, pe 3 iulie, a raspunsului, CCR l-a postat pe site-ul sau impreuna cu cele doua adrese trimise Comisiei de la Venetia.
Si cand spun ca este vorba despre o palma ma refer si la considerente de forma, si la considerente de fond, inclusiv prin comparatie cu raspunsul Comisiei de la Venetia la sesizarea facuta de CCR in 2012, in privinta atacurilor la care era supusa in cadrul operatiunii de suspendare - demitere a presedintelui Traian Basescu.
1. Forma
In 2012, raspunsul Comisiei de la Venetia a fost public. El a fost remis Curtii Constitutionale din Romania, serviciului de presa al Consiliului Europei si presei de la Strasbourg. Adica presedintele Comisiei, acelasi ca si acum, Gianni Buquicchio, s-a asigurat ca raspunsul va fi cunoscut de intreaga presa si de toate institutiile importante.
Mai mult, au existat si tuse suplimentare mesajului de sustinere. "Pentru presedintele Comisiei este surprinzator, chiar socant. Este a doua oara intr-un interval de timp scurt cand Curtea Constitutionala a unui stat membru al Consiliului Europei si UE se simte obligata sa apeleze la Comisia de la Venetia pentru a-si proteja independenta", spunea in 2012 Thomas Markert, secretarul Comisiei de la Venetia.
Anul acesta, raspunsul a fost extrem de discret. Dl. Gianni Buquicchio i-a trimis dlui Dorneanu o scrisoare pe care nu a simtit nevoia sa o mai impartaseasca nimanui. Asadar, nu este vorba in mod evident de manifestarea publica expresa, ferma, a unei sustineri pentru CCR.
Scrisoarea a ajuns publica pentru ca CCR a facut-o publica, dupa o anumita ezitare, ce-i drept, si dupa ce mai intai a avut grija sa o scurga in presa apropiata PSD care sa o prezinte sub un titlu si cu tuse convenabile, daca nu chiar manipulatorii prin trunchiere.
2.Fondul
Termenii raspunsului din 2012 au fost extrem de fermi: "Cer Romaniei, stat membru al Comisiei de la Venetia si al Consiliului Europei, precum si al UE, sa respecte deplin Constitutia si standardele internationale legate de independenta sistemului judiciar si statul de drept". Nicio nuanta, niciun daca, niciun bemol. Dur, direct, fara rezerve.
De aceasta data, raspunsul este nu doar foarte bland cu presupusii atentatori la onoarea Curtii, dar contine niste semne de exclamare fara precedent la adresa CCR, care reprezinta in opinia persoanelor avizate cu care am vorbit critici extrem de putin mascate.
Asadar, ce spune de aceasta data dl Gianni Buquicchio ca raspuns la sesizarea CCR?
Din start, spune ca CCR poate fi criticata, deoarece libertatea de exprimare este "o valoare fundamentala intr-un stat democratic". Dar detinatorii functiilor publice trebuie sa se abtina, iar criticile trebuie sa fie respectuoase si sa nu indemne la nerespectarea deciziilor CCR.
Deci Comisia de la Venetia da liber la criticarea deciziilor CCR, ceea ce pana acum nu s-a mai intamplat.
Dl Gianni Buquicchio reitereaza ca deciziile CCR sunt definitive, obligatorii si trebuie implementate, dar asociaza aceste imperative cu o conditie formulata extrem de apasat: "Aceasta pozitie importanta a Curtilor Constitutionale vine, de asemenea, cu o inalta responsabilitate a Curtilor de a adopta decizii care sa fie in conformitate cu Constitutia si cu principiile sale".
De ce sa fi simtit presedintele Comisiei de la Venetia sa reaminteasca CCR ca are obligatia sa respecte Constitutia, daca vrea sa fie ea insasi respectata, tocmai in raspunsul la sesizarea in care CCR se plangea ca este criticata? Pentru ca se vede si de la Venetia ca CCR nu respecta Constitutia si principiile constitutionale?
Eu asa inteleg, pentru ca urmatoarea fraza a dlui Buquicchio face trimitere exact la faptul ca deciziile CCR au fost sub lupa Comisiei de la Venetia intr-o chestiune care se anunta cu rezultat devastator pentru Puterea de la Bucuresti, adica Raportul preliminar privind Legile Justitiei, carora CCR nu le-a gasit decat mici hibe de tehnica legislativa.
"La cea de-a 115-a sesiune plenara (22-23 iunie 2018 - n.red.), Comisia de la Venetia a discutat despre reforma judiciara din Romania. In considerarea urgentei acestei chestiuni, Comisia a acordat un mandat raportorilor si Biroului Comisiei pentru a pregati o opinie preliminara in luna iulie. Opinia preliminara se va referi cu siguranta la deciziile adoptate de Curtea Dvs", scrie presedintele Comisiei de la Venetia.
Asocierea dintre indemnul respectarii Constitutiei de catre CCR si anuntul acestei analize care va fi facuta publica nu cred ca este cea mai buna veste pe care o putea primi Curtea.
Aud opinii cum ca deciziile CCR nu pot fi analizate de Comisia de la Venetia. Ba da, sub aspectul respectarii standardelor europene, adica perspectiva din care sunt analizate Legile Justitiei si vor analizate si modificarile aduse Codurilor Penale. Si sa nu uitam ca intr-una dintre deciziile referitoare la Legile Justitiei, CCR a refuzat sa solicite punctul de vedere al Comisiei de la Venetia.
Si, ca o bomboana pe coliva raspunsului, onoarea judecatorului Lazaroiu ramane "nereperata" de un raspuns expediat, care nu sugereaza nici macar interes, cu atat mai putin ingrijorare: "Prin scrisoarea din 20 iunie 2018, m-ati informat, de asemenea, despre o discutie dintre dl judecator Lazaroiu si consilierul prezidential al presedintelui Romaniei pe marginea mandatului judecatorului Lazaroiu.
Am inteles ca respectivul consilier prezidential si-a dat demisia din aceasta pozitie, intre timp."
Una peste alta, in loc sa primeasca sustinere explicita ca in 2012, CCR a primit un mic indreptar de bune practici, deloc necesar in cazul ca le-ar fi respectat pana acum. Este un raspuns care sugereaza ca membrii Comisiei de la Venetia stiu bine cu cine au de-a face la Bucuresti.
Pe 3 iulie, adica exact data de pe raspunsul dlui Buquicchio, surse apropiate Comisiei anticipau pentru Ziare.com continutul acestui raspuns. Mai mult, ele au precizat ca atat dl. Dorneanu, cat si dl. Toader, membru al Comisiei, au un serios deficit de credibilitate la Venetia, avand in vedere pozitiile lor politice trecute si prezente, iar CCR este vazuta ca un organism profund politizat, scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
