Programele naționale de sănătate au rămas de două luni fără finanțare, iar bolnavii sunt trimiși acasă fără tratamente și fără alternativă, atrag atenția reprezentanții asociațiilor de pacienți cronici și oncologici.

Reprezentanții bolnavilor fac apel la Guvern să deblocheze banii necesari sistemului medical. De două luni, mai spun pacienții, sunt probleme atât în spitale, cât și la farmaciile cu circuit deschis, acestea din urmă nemaiputând să-și recupereze de la Casă sumele investite în cumpărarea medicamentelor.

„Există o problemă de buget, în sensul că, la nivelul Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate, banii alocați pentru programele naționale s-au cam terminat. Spitalele au încercat să acopere din stocurile pe care le-au avut, dar inclusiv în farmacii sunt probleme. Adică sunt farmacii care nu au recuperat banii pe medicamentele compensate de aproape cinci luni. Ceea ce le pune în imposibilitatea de a mai aduce medicamente. Pentru că știm cu toții că farmaciile iau medicamentul din distribuție, îl pun pe raft și îl dau pacientului care vine cu prescripție. Iar la programele naționale vorbim de medicamente compensate. Dar ei nu au mai reușit să-și recupereze acești bani, ceea ce a dus la un blocaj care pune pacientul în situația de a nu-și putea să-și ridice rețeta”, a explicat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Acest lucru se întâmplă și în spitale, pentru că nu li s-au mai alocat fondurile necesare.

”Mi se pare o situație strigătoare la cer”

În mod normal, banii necesari pentru programele naționale nu sunt o surpriză, mai spune Gănescu: „Sunt costuri istorice, ne uităm la anii precedenți și vedem statistic care sunt cheltuielile, dar autoritățile din România s-au învățat să dea bani cu țârâita, după premisa întinde-te cât poți și apoi facem realocări bugetare”.

Acest comportament al autorităților face ca în fiecare an să existe aceeași discuție pe marginea programelor naționale care rămân în pană de bani. „Mi se pare o situație strigătoare la cer ca tu, autoritate, să nu dai bani suficienți, mai ales că vorbim de sănătate. Poate că la celelalte instituții sau la celelalte ministere lucrurile pot fi discutate referitor la felul în care se finanțează. Dar aici n-ar trebui să existe întreruperi de alocări bugetare care înseamnă, în fapt, întreruperi de tratament. Pentru că, vorbim de viața oamenilor, de situații concrete în care pacientul care nu-ș i ia tratamentul, cu siguranță își poate pune viața în pericol. În fiecare an facem același lucru și nu învățăm nimic, nu corectăm nimic și nu avem nici cea mai mică responsabilitate. Pentru că sunt pacienți care ar trebui să beneficieze continuu de aceste tratamente pe programe naționale. Iar Casa nu face altceva decât să coordoneze niște bugete pe care le primește de la Ministerul de Finanțe”, constată Radu Gănescu.

Președintele de asociație consideră că Guvernul ar trebui să aibă un circuit clar și transparent al alocărilor bugetare către sănătate, pentru a se evita situațiile de criză ce apar aproape în fiecare toamnă.

Bolnavii de cancer, revoltați

La rândul lui, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, este revoltat de atitudinea nepăsătoare a autorităților care-i lasă pe bolnavi în voia sorții: „La începutul anului, când am spus că lipsesc șapte-opt medicamente pentru bolnavii de cancer, ministrul Sănătății m-a contrazis zicând că lipsesc doar trei. Și unul dacă lipsea, ar fi trebuit să-și dea demisia. Pentru dumnealui, trei medicamente care sunt indispensabile în schema de tratament al unui pacient înseamnă nimic. Adică, pur și simplu nu e o problemă. Uitați unde s-a ajuns!”.

Nu a fost singurul moment greu pentru bolnavii de cancer, atrage atenția Irimia, amintind de protestul din iulie față de lipsa de norme a legii anticancer. Cea mai gravă problemă, susține acesta, este subfinanțarea sistemului. „Au semnalat și farmaciile cu circuit deschis acest lucru, iar spitalele sunt colmatate pentru că vin pacienții buluc acolo, nu sunt medicamente și sunt trimiși acasă. Încet-încet, activitatea din spitale va fi zero”, apreciază Irimia.

”Ne-au sunat aparținători din Spania”

Spitalele nu vor avea cu ce să trateze pacienții, adaugă președintele asociației bolnavilor oncologici, existând chiar medici care i-au sunat pe pacienți ca să le comunice acest lucru. „Ne-au sunat aparținători din Spania să ne întrebe ce se întâmplă, pentru că sunt pacienți oncologici trimiși acasă fără tratament a doua lună consecutiv. Sunt telefoane disperate”, susține Irimia.

Potrivit lui Irimia, noul președinte al Casei a făcut în primele zile de la preluarea mandatului solicitare către Ministerul de Finanțe ca să-i permită să intre în banii din trimestrul IV, știind că nu mai sunt fonduri. „Nu e de vină președintele Casei care-i ordonator de credite. Ministrul Sănătății trebuia să se bată pentru banii din programe și nu a făcut acest lucru. Vom anunța Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru aceste derapaje cuantificate în vieți pierdute, Deja, am anunțat Comisia Europeană. Vom trimite scrisori către ambasadele țărilor UE să vadă ce tratament primim de la decidenții noștri. Noi considerăm că nu suntem europeni pentru că decalajul dintre noi și Europa civilizată și responsabilă e prea mare. Politicienii promit, dar nu se țin de cuvânt. Aici vorbim de responsabilitate”, conchide Cezar Irimia.

Într-un apel public, trei mari asociații de pacienți – Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer – atrag atenția asupra faptului că programele naționale de sănătate au rămas de două luni fără finanțare. „Viețile românilor se sting și nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, acuză reprezentanții pacienților.

Potrivit legislației în vigoare, programele naționale de sănătate publică sunt finanțate de Ministerul Sănătății și de la bugetul de stat, cum este, de exemplu, programul național de vaccinare, în timp ce programele de sănătate curative – cum este cel de oncologie – sunt finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, administrat de CNAS.