Păcănelele din baruri, ameninţate cu dispariţia. Ce efecte se vor vedea în economie
Sectorul jocurilor de noroc – „fabrica de cash“ a ţării – este ţinta unor noi presiuni legislative, după supraimpozitarea progresivă a veniturilor din ultimii ani şi regimul drastic de reautorizare la care a fost supus în 2014.
În curând, firmele de profil nu vor mai putea organiza jocuri de tip slot-machine decât dacă lucrează simultan cu cel puţin 50 de astfel de aparate (vestitele păcănele ).
Un grup de 100 de parlamentari a depus la Parlament o propunere legislativă prin care jocurile de noroc tip slot-machine vor putea să funcţioneze legal doar în cazinouri şi în agenţii ale Loteriei, iniţiatorii considerând că, astfel, se vor reduce cazurile de „ludomanie“ şi de violenţă domestică.
Jack-pot-uri, doar în cazinouri sau la Loterie
Propunerea legislativă prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine , numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite.
Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum două mijloace de joc, dar nu mai mult de cinci mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română .
Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.
Războiul argumentelor
Iniţiatorii, în majoritate parlamentari (deputaţi şi senatori) PSD, consideră că legislaţia actuală nu oferă destule garanţii în privinţa protejării minorului care „pur şi simplu este invitat în sălile de jocuri, de reclame sugestive prezente la fiecare colţ de stradă, în apropierea unităţilor de învăţământ sau a aşezămintelor religioase sau culturale“.
Însă proiectul legislativ ar putea avea efectul invers celui scontat, iar pentru bugetul statului pierderile ar fi semnificative.
Spre exemplu, conform unui studiu al companiei de consultanţă financiară PricewaterhouseCoopers (PwC), la nivelul anului 2012 sectorul jocurilor de noroc de tip slot machine înregistra un impact în economie direct şi indirect echivalent cu peste 0,6% din PIB.
„Jocurile de tip slot machine (sloturi, aparate, păcănele) au contribuit direct şi indirect cu circa 255 de milioane de euro la veniturile fiscale ale bugetului de stat în anul 2012. Sectorul angajează în mod direct sau indirect circa 30.000 de oameni, aproape 0,5% din salariaţii din România“, reiese din studiul citat.
Aduse la nivelul anului 2014, cifrele ar înregistra o creştere de cel puţin 25%, în conformitate cu dezvoltarea sectorului.
Potrivit PwC, dispariţia industriei de jocuri de noroc de tip slot-machine înseamnă scăderea PIB cu 0,6%, creşterea ratei şomajului cu 0,31% şi o alocare suplimentară a 23,5 milioane de euro ca ajutor de şomaj. Iar în termeni sociali, aplicarea proiectului legislativ ar duce la proliferarea pieţei negre, generând astfel efectul invers scontat şi este greu de crezut că, în contextul bugetar actual, statul şi-ar putea permite să piardă banii proveniţi din exploatarea legală a sloturilor.
În fine, se spune că aparatele care vor fi interzise ar da dependenţă, în timp ce ale Loteriei nu, lucru care apare ca o discriminare în favoarea unităţii de stat faţă de cele din sectorul privat, având în vedere că acestea din urmă dezvoltă chiar o campanie pentru promovarea jocului responsabil.
Printre iniţiatorii propunerii legislative se află Gabriela Firea, Mihai Sturzu, Liviu Pop, Damian Drăghici, Mihaela Popa, Niculae Bădălău, Mihai Fifor, Gheorghe Emacu, Marian Enache, Natalia Intotero, Claudiu Manda, Gavril Mîrza, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Tudor Ciuhodaru, Aurel Vainer.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului , Camera Deputaţilor este for decizional.
Sursa: adevarul.ro
