Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși și președintele Societății Istorice Ruse, a vorbit despre împărțirea Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia.

Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși FOTO: EPA EFE

Șeful spionajului rus a declarat în cadrul dezbaterii „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul „prăbușirii inevitabile” a acestei țări.

Polonia „se uită îndeaproape” la Liov, iar „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”, a transmis Serghei Narîșkin, potrivit agenției de presă TASS .

El susține că Ucraina a fost formată abia în perioada sovietică „din terenurile mai multor state vecine atașate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale „peste tot, în special în Europa de Est, au fost exprimate judecăți potrivit cărora, din cauza dezintegrării iminente a Ucrainei, terenurile acesteia vor fi date țărilor vecine”.

Șeful spionajului rus susține că o parte din teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord, care a fost cedat Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene după 1940, continuă să fie de interes pentru România. El a amintit că, în 1991, Parlamentul României „a emis o declarație privind invaliditatea rezultatelor referendumului pentru independența Ucrainei în partea referitoare la Bucovina de Nord, județul Herța și județul Hotin, precum și în legătură cu județul din sudul Basarabiei”.

Care este interesul Ungariei

„De exemplu, de unde au venit maghiarii din Mukachevo? Ei nu au fost aduși acolo de Stalin”, a spus Narîșkin. - Transcarpatia a făcut parte din regatul maghiar încă din secolul al XI-lea. Abia după înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, această regiune a devenit pentru scurt timp parte a Cehoslovaciei, iar în 1945, în urma negocierilor cu guvernul cehoslovac, a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene”.

„Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care locuiau aceste pământuri”, a subliniat președintele Societății istorice ruse. El a reamintit că, cu câteva zile înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, în regiunea Transcarpatia a fost organizat un referendum pentru a acorda regiunii statutul de teritoriu autonom. „Propunerea corespunzătoare a fost susținută de aproape 80 la sută dintre alegători. Cu toate acestea, Kievul a preferat să nu ia act de rezultatele voinței poporului”, a declarat Narîșkin.

Interesul Poloniei

Narîșkin susține că Polonia, care a fost supranumită „hiena Europei” la mijlocul secolului trecut, „și-a revendicat întotdeauna așa-numitul Kresy de Est cu cea mai mare consecvență”.

„Acum Polonia se uită la Lviv și, în general, nu fără motiv”, a declarat el. - Fostul oraș Lemberg este încă renumit pentru frumoasele sale exemple de arhitectură poloneză. Galicia și Volyn au devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene în 1939, ca urmare a campaniei Armatei Roșii poloneze. Înainte de aceasta, conducerea naționalistă a Poloniei a dezvoltat aceste teritorii cu un zel deosebit: zeci de mii de militari polonezi pensionați, așa-numiții siegers, au fost reinstalați acolo și au primit terenuri întinse. Acest lucru explică, în special, aversiunea feroce față de polonezi din partea naționaliștilor ucraineni de atunci și de acum”, a declarat Narîșkin .