Oseminte descoperite în Danemarca, mărturie a unei bătălii misterioase din urmă cu 2.000 de ani
Câteva mii de fragmente osoase provenind de la băieţi şi bărbaţi ucişi într-o bătălie ce a avut loc în urmă cu 2.000 de ani au fost descoperite într-o mlaştină din Danemarca, oferind oamenilor de ştiinţă informaţii preţioase despre modalităţile şi obiceiurile de luptă ale popoarelor germanice din acea eră, considerate "barbare" de către romani, informează AFP.
Nu există texte scrise despre acea bătălie, iar istoricii nu cunosc nici locul în care s-au purtat luptele. Experţii, al căror studiu a fost publicat luni în revista ştiinţifică americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), au efectuat săpături într-o zonă acoperită cu mlaştini şi lacuri pe o suprafaţă de 75 de hectare şi au descoperit numeroase oseminte ale unor bărbaţi care au fost ucişi într-o manieră violentă. Oasele au fost apoi aruncate în mlaştină timp de mai multe luni, iar unele dintre ele par să fi fost "reciclate" în trofee.
Patru oase provenind din zona bazinului a scheletului uman au fost descoperite, fiind asamblate împreună pe o bâtă şi reprezentând cel mai probabil un misterios ritual de după război.
În total, oseminte provenind de la cel puţin 82 de persoane au fost găsite la Alken Enge, în peninsula daneză Iutlanda, în cadrul unor săpături arheologice desfăşurate din 2009 până în 2014.
Este cea mai veche descoperire a "unui mare contingent de războinici ai unei armate învinse în primul secol din era noastră", au anunţat autorii studiului.
Bine conservate
"Osemintele sunt extrem de bine conservate", a declarat pentru AFP Mette Lovschal, cercetătoare la departamentul de arheologie din cadrul Universităţii Aarhus.
"Pe ele pot fi văzute lucruri pe care nu le vezi în mod normal, precum urme ale unor muşcături de animale şi urme lăsate de lovituri ce au fost date cu arme ascuţite. E ceva foarte rar", a adăugat cercetătoarea daneză.
Arheologii au descoperit peste 2.300 de oseminte, îngropate sub un strat de turbă şi de sedimente acumulate în lacurile din acea zonă. Datarea cu carbon plasează osemintele într-o perioadă cuprinsă între anul 2 î.e.n. şi anul 54 e.n.
În acea epocă, armatele romane invadau nordul Europei. În anul 7 e.n., romanii au suferit o înfrângere gravă, în urma căreia zeci de mii de soldaţi au fost ucişi de triburile germanice.
"În anii următori, ei au lansat raiduri militare în Germania, pentru a-i pedepsi pe barbari pentru acea înfrângere uriaşă", a explicat Mette Lovschal.
"Credem că rămăşiţele pe care le-am descoperit sunt rezultatul uneia dintre acele expediţii punitive".
Festin pentru lupi
Osemintele par să provină de la o populaţie relativ eterogenă, continuă cercetătoarea daneză, unele dintre victime având între 13 şi 14 ani, iar altele între 40 şi 60 de ani. Experţii au estimat că aproximativ 380 de bărbaţi au fost ucişi în luptă în zona principală în care au fost efectuate săpăturile.
"Nu păreau că au suferit multe traumatisme anterioare care să fi fost îngrijite. Este posibil ca ei să nu fi avut experienţă de luptă înainte de acea bătălie", a adăugat experta daneză.
Osemintele stau mărturie pentru modul în care se derulau luptele corp la corp din epocă. Loviturile cu arme se văd în principal pe partea dreaptă a scheletelor victimelor. Rănile apar arareori pe mijlocul trupului, poate pentru că luptătorii purtau scuturi, pe care le ţineau cu braţul stâng.
Cadavrele au rămas fără îndoială timp de mai multe luni pe câmpul de bătălie (ce a rămas neidentificat până în zilele noastre), între şase luni şi un an, întrucât oasele prezintă urme ale muşcăturilor de lup şi de câine. Abia apoi cadavrele au fost aruncate în mlaştină.
Obiectele persoanele ale victimelor aflate asupra lor au fost furate înainte de abandonarea trupurilor în mlaştină.
Numeroase mistere
O astfel de reconstituire este evident una parţială. Multe întrebări rămân fără răspuns: Cine s-a luptat cu cine în acea zi? Era într-adevăr vorba despre o expediţie punitivă a romanilor? Sau despre un conflict între triburi locale?
Şi care este sensul acelor oase din zona bazinului înşirate pe o bâtă?
"Cele patru bazine umane înşirate pe o bâtă ar putea avea şi o conotaţie de umilire sexuală", a sugerat Mette Lovschal. "Există şi o conotaţie extrem de agresivă. Este foarte greu de aflat cine a făcut acel lucru".
Arheologii au descoperit, de asemenea, o modificare revelatoare în geografia locurilor după bătălie.
Întreaga zonă a fost mult timp acoperită de culturi agricole, vegetaţie de preerie şi păduri. Însă în următorii 800 de ani, după luptă, regiunea a devenit o pădure foarte deasă.
"Acest detaliu spune multe lucruri despre impactul uriaş pe care acel eveniment l-a avut asupra oamenilor care trăiau acolo. Populaţia locală a fost traumatizată", a explicat Mette Lovschal.
AGERPRES
