Universitarul clujean Adrian Papahagi a anunțat că va cere Sinodului BOR să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian, astfel că ortodocșii români vor sărbători Învierea în aceeași zi cu credincioșii catolici.

Slujbă ortodoxă de Înviere - arhiva foto

„După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice”, a anunțat Adrian Papahagi pe contul său de Facebook .

Universitarul arată că acest decalaj de calendar este foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident , dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu.

„N-au decât să ne urmeze exemplul și grecii, bulgarii și ceilalți, dacă vor comuniune”, adaugă Papahagi.

Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei, a declarat luni, 10 aprilie, că salută un astfel de demers, însă va fi foarte greu de explicat tuturor credincioșilor ortodocși o astfel de schimbare.

”Trebuie să ne aducem aminte că, în 1922, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă. Constatînd că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi...Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie, și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă.Tare greu este să te lupți cu ignoranța”, citează Cluj 24 .

Cum se calculează data Paștelui

Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pe 21 martie sau, în unii ani, cu cel mult două zile înainte sau după). Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea (anul 325) a luat în calcul data serbării Paştelui folosind regula: Paştele creştin va fi serbat în prima duminică după 14 Nisan, după luna plină, după echinocţiul de primăvară (21 martie).

Învăţaţii au constatat că acest calendar rămâne în urmă, aşa că pe 24 februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, iar calendarul numit Gregorian este adoptat de statele catolice şi protestante. Cele de la Răsărit au rămas la calendarul iulian până în jurul anului 1920.

Bisericile ortodoxe nu au decis trecerea la calendarul gregorian imediat, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.