Oros: Toate lucrările de irigaţii care s-au făcut prost nu o să le plătim; cei care au răspuns de ele vor pleca
Toate lucrările făcute prost pe infrastructura principală de irigaţii nu vor fi plătite, contractele respective vor fi reziliate, iar cei care au răspuns de aceste lucrări vor pleca, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă.
"Calitatea lucrărilor va fi verificată şi toate lucrările care s-au făcut prost şi nu au fost plătite, nu o să le plătim, iar contractele respective le vom rezilia. Toţi cei care în ultima perioadă au răspuns de aceste lucrări din partea ministerului, din partea ANIF-ului au monitorizat şi au gestionat aceste lucrări - şi vom constata că aceste lucrări sunt proaste - vor pleca. De asemenea, vom prioritiza lucrările, astfel încât să se facă reabilitarea infrastructurii principale acolo unde sunt şi beneficiari, acolo unde infrastructura secundară este reabilitată pe sub-măsurile accesate de organizaţiile de fermieri", a spus Oros.
Acesta a oferit două exemple, din judeţele Galaţi şi Olt, lucrări făcute în baza programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, un program demarat în 2015 şi căruia i-a fost alocată o sumă de un miliard de euro pentru deservirea unei suprafeţe de două milioane de hectare.
"Am făcut câteva cercetări, sunt date publice, date statistice, atât din minister, cât şi de la ANIF şi am constatat ce s-a întâmplat de fapt. S-au alocat în trei ani de zile 529 de milioane de lei, adică o medie de 176 de milioane de lei pe an pentru reabilitarea infrastructurii principale, iar paza în fiecare an era plătită cu 43 de milioane de lei. Care au fost priorităţile, cum s-au făcut aceste lucrări? Şi vă dau dau două exemple, prin comparaţie. În judeţul Galaţi, unde suprafaţa amenajată pentru irigare este de 122.982 de hectare, s-a reabilitat zero infrastructură principală, deşi există 32 de organizaţii de udători, dintre care 12 au accesat măsura 125 care deserveşte 21.500 de hectare, iar 19 dintre acestea au accesat măsura 4.3 care deserveşte 9.691 de hectare. Adică, sunt organizaţii de udători care au accesat fonduri europene pentru a-şi reabilita amenajarea secundară, dar nu au beneficiat de reabilitarea infrastructurii principale, cu niciun leu. Celălalt judeţ, în oglindă, judeţul Olt, unde suprafaţa amenajată era un sfert din cât avea Galaţiul - 41.205 hectare - s-au făcut lucrări de 21 de milioane de lei, se reabilitează trei obiective, deşi sunt doar 12 organizaţii în zonă. Anul trecut s-au irigat în judeţul Olt 847 de hectare. Asta a fost prioritizarea şi strategia pentru acest faimos program naţional de reabilitare a infrastructurii de irigaţii", a menţionat şeful MADR.
Oros a subliniat că va trebui prioritizat "acest sistem de irigaţii vechi" şi regândit pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în prezent în zona irigabilă.
"Ce încercăm să facem acum? Pentru că trebuie să facem nişte lucruri acum şi apoi să regândim, să prioritizăm acest sistem de irigaţii vechi şi să regândim altceva pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în zona irigabilă acum. În Galaţi reabilităm amenajarea Brateşul de Sus, care ar duce apa la 5.083 de hectare, de asemenea, în Câmpia Covurlui, la 76.000 de hectare, şi Terasa Nicoreşti-Tecuci, la 16.000 hectare. Încercăm să pornim tot ce se poate. Am fost ieri în judeţul Călăraşi şi am văzut că Staţia de Reumplere-Acumulare Făurei nu mai funcţionează din 1993, iar Staţia de Reumplere-Acumulare Sultana, din 2017. Dacă le pornim, ar putea deservi 75.000 de hectare. Erau acolo fermieri care au început ei, cu angajaţii lor, să facă lucrările pe care MADR, prin ANIF, trebuia să le facă în anii trecuţi. O să încercăm ca în maxim 10 zile să pornim cele două staţii de reumplere-acumulare, astfel încât măcar pentru ceea ce însămânţează acum fermierii să beneficieze de apă pe această suprafaţă importantă de 75.000 de hectare", a explicat ministrul Agriculturii.
De asemenea, oficialul MADR a menţionat că la Tulcea se va încerca punerea în funcţiune a Amenajării Dăieni-Ostrov-Pecineaga, "cu eforturile noastre şi ale fermierilor", care ar deservi o suprafaţă de 45.000 de hectare.
El a îndemnat fermierii, chiar dacă nu sunt în organizaţii de udători, dar se află în zona canalelor umplute cu apă, să anunţe secţiile ANIF pentru a începe udarea culturilor.
"Noi trebuie să fim anunţaţi ca să ştim exact ce volume de apă ducem pe acele canale. De ce spun acest lucru? Pentru că, în continuare, deşi avem canale de irigaţii umplute pe o lungime de 1.966 de kilometri, suprafaţa care ar trebui să fie deservită, dacă aceste lucrări ar fi fost bune, dacă fermierii ar avea în zonele lor infrastructura secundară amenajată şi dacă ar avea suficiente echipamente, ar putea să irige pe 600.000 de hectare. Practic, astăzi irigăm 133.407 hectare. Asta este, din păcate, situaţia reală, asta este consecinţa acelui program de un miliard de euro, care, în 5 ani de zile, trebuia să reabiliteze două milioane de hectare", a menţionat Adrian Oros.
Nu în ultimul rând, şeful MADR a reiterat necesitatea de a regândi sistemul de irigaţii în zonele care acum nu sunt irigabile, mai ales în contextul evoluţiei climei în următorii ani, în caz contrar existând riscul de a fi afectată siguranţa alimentară a ţării.
"Sigur, acum facem ce putem, încercăm să pornim peste tot unde fermierii solicită şi există posibilitatea tehnică, dar, repet, trebuie regândit un sistem de irigaţii, mai ales în zonele care nu sunt acum irigabile, dar care în următorii ani, probabil, datorită evoluţiei climei, vor necesita amenajări, pentru că în viitor în acele zone, fără aceste amenajări pentru irigaţii, producţiile vor fi din ce în ce mai afectate şi securitatea alimentară va fi astfel afectată", a adăugat ministrul Agriculturii. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editori online: Irina Giurgiu, Simona Aruştei)
