Motivarea CCR în cazul Șoșoacă s-a născut extrem de greu, cu mari tensiuni în majoritatea de cinci care a luat decizia, pentru că este imposibilă. Pur și simplu, dincolo de tot felul de aprecieri la adresa conduitei, declarațiilor, adeziunii dnei Șoșoacă la Constituție, CCR nu explică și nu avea cum să explice o intervenție inadmisibilă, fără precedent, în procesul electoral, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe spotmedia.ro .

Marea vulnerabilitate a deciziei CCR în cazul Şoșoacă vine, ce ironie!, din speța Kovesi.

CCR a impus președintelui României să semneze decretul de revocare a dnei Kovesi, domnia sa s-a dus la CEDO, care a constatat că LCK a suferit o sancțiune disciplinară fără a avea posibilitatea să o atace în instanță, deci fără dreptul la un proces echitabil.

Mutatis mutandis și făcând abstracție de numele persoanelor în cauză, interdicția de a candida impusă unei persoane este o sancțiune, mai mult chiar, o restrângere a unui drept constituțional foarte bine reglementat.

A fost stabilită de un organism politico-judiciar, fără nicio procedură contradictorie, care să îi dea persoanei dreptul să se apere, și, cel cel grav, fără să existe o cale de atac prin care persoana sancționată să poată duce cauza în fața justiției, adică în fața unei autentice instanțe de judecată, așa cum se întâmplă în cazul deciziilor BEC, atacabile în instanță.

Ne aducem aminte cum BEC a considerat că Alianța USR-PMP-FD nu a fost legal constituită și i-a refuzat înscrierea la europarlamentare, iar instanța de judecată a infirmat decizia BEC și alianța a fost înscrisă.

Ce verifică precis CCR a arătat Hotărârea 17/2000 . Mai precis cinci articole din Constituție:

• Art. 16 alin. (3): Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară.;
• Art. 35:(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
• (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."
• Art. 34 alin. (2): Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
• Art. 37 alin. (3): Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
• Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive."

Ce a judecat CCR în cazul Șoșoacă? „Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional”, se arată în motivare.

De ce nu poate candida? „Indeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. (...) pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a constituției prin discursul său referitor la înlăturarea unei garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de membru UE și NATO.

Curtea observă că este vorba despre o conduită sistematică, persistentă, menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”.

Deci Diana Șoșoacă a fost sancționată pentru, practic, un delict de opinie, sancțiunea constă în îngrădirea unui drept constituțional, fără a avea dreptul să se apere în cadrul unei proceduri judiciare și fără a avea vreo cale de atac împotriva sancționării.

A admite așa ceva înseamnă a revalida precedentul pe care CEDO deja l-a sancționat în cazul Kovesi.

Este o teribilă capcană să judecăm validitatea acestei motivări atroce în raport cu standardele democratice prin personalizare, o judecată profund afectată de identitatea, într-adevăr, toxică a personajului principal.

A admite că drepturi constituționale ale unei persoane pot fi limitate de 5 oameni numiți politic, pe niște criterii subiective, pentru delict de opinie, fără niciun drept la apărare sau de atacare în justiție a limitării este demn de anii’50.

Un asemenea precedent este cu mult mai periculos decât orice agitație de orice fel face Șoșoacă. Până la urmă, mesajele politice de acest fel se propagă având că principal motor efectele proastei guvernări și succesul conspirațiilor și al manipulărilor potențat de neîncrederea cronică și adesea justificata în mesajul oficial.

Asta nu înseamnă că oricine poate spune și face orice. După cum arată opinia separată a Iuliei Scântei, drepturile electorale pot fi limitate doar în condiții expres prevăzute de Constituție, art 37, sau ca pedeapsă complementară în cazul unei fapte penale. Nu este cazul.

De ce nu s-a sesizat până acum parchetul pentru niciun exces al Dianei Șoșoacă? Abia acum, după ce Diana Șoșoacă și-a amplificat isteric mesajul legionaroid și antisemit pentru a valorifica la maximum momentul de vizibilitate, PICCJ a descoperit că există.

Declarațiile de acest tip nici măcar nu sunt în premieră. Dna Șoșoacă le-a făcut de la tribuna Senatului absolut nederanjată.

Dacă ceea ce afirmă 5 persoane numite politic, într-o decizie fără cale de atac, pronunțată fără exercițiul unui minim drept la apărare, ar fi fost constatat de instanța de judecată în urma unui proces cu toate procedurile și etapele respectate, ne-am fi aflat într-o situație de salutat.

Așa, suntem într-un abuz imens, exploatat electoral copios și care deschide un precedent terifiant. CCR ridică la un nou nivel arbitrariul și absolutismul unei instituții care a devenit un autentic cancer pentru România.

Mâine, o altă CCR, dominată de o majoritate cu alte interese, va putea să declare neconstituțional și alt candidat, va aprecia că liderul unor proteste ca acelea din 2017 sau cineva care dorește referendum pentru monarhie a atacat ordinea constituțională.

Distribuie Distribuie Comentarii