Ordonanţa de clasare a dosarului 'Faţada', în care Olguţa Vasilescu era urmărită pentru corupţie, contestată în instanţă
Ordonanţa prin care procurorul DNA de caz a dispus, pe 7 decembrie 2020, clasarea dosarului cunoscut drept "Faţada" în care primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, era urmărită penal pentru fapte de corupţie, a fost contestată în instanţă de unul dintre denunţători.
Plângerea privind soluţia de neurmărire/netrimitere în judecata a fost depusă, pe 22 februarie 2021, la Tribunalul Dolj, iar joi, 11 martie a.c., instanţa a decis scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea acesteia Tribunalului Bucureşti în vederea 'pronunţării reunirii dosarului nr. 1013/63/2021 al Tribunalului Dolj la dosarul nr. 4552/3/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Termenul în dosar este 5 aprilie 2021.
Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus clasarea dosarului "Faţada" în care Olguţa Vasilescu era urmărită penal, pentru că le-ar fi cerut mai multor oameni de afaceri, care aveau contracte cu primăria, să facă sponsorizări către o asociaţie non-profit pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul Craiovei, dar şi pentru că şi-ar fi folosit influenţa pentru obţinerea unor sume de bani pentru campania electorală din 2012. Potrivit ordonanţei de clasare a DNA, Vasilescu era cercetată pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, luare de mită şi spălare de bani, iar procurorul de caz a dispus clasarea urmării penale, motivând că nu există probe prin care să se poată stabili că aceasta "ar fi condiţionat derularea în bune condiţii a contractelor de Primăria Craiova de efectivitatea sponsorizărilor".
Contestatarul susţine acum că, pe de o parte, DNA invocă faptul ca nu au fost suficiente probele la dosar şi, de cealaltă parte, Ministerul Dezvoltării cere Primăriei Craiova restituirea banilor alocaţi pentru renovarea centrului Craiovei, din cauza calităţii granitului montat, care, conform expertizelor ulterioare solicitate, s-a dovedit ca a fost de o calitate mai slabă, deci mai ieftin decât în devizul lucrărilor. Diferenţa de bani, care este de sute de mii de lei, rezultata din costul real al materialului folosit, ar fi fost utilizată, drept sponsorizare, la vopsirea faţadelor din centrul Craiovei.
"O bună parte din banii furaţi ca urmare a folosirii de materiale proaste la străzile centrului istoric al Craiovei au fost spălaţi prin intermediul unui ONG care a schimbat ilegal culorile blocurilor din centrul Craiovei. Folosirea de materiale proaste este constatată, cu prejudicii de miliarde, de Ministerul Dezvoltării prin procesul-verbal nr. 141598/21.10.2019. (...) Schimbarea culorilor este ilegală, deoarece nu există nicio autorizaţie in acest sens. Numita Vasilescu Lia Olguţa este cea care a sprijinit folosirea de materiale proaste, este cea care a coordonat sponsorizările către Pro Craiova (N.red.: ONG-ul prin care s-au făcut sponsorizările), este cea care a protejat şi încurajat lucrările ilegale de schimbare a culorilor şi este acum reprezentantul legal al contestatorului procesului-verbal prin care Ministerul Dezvoltării constată folosirea de materiale proaste şi prejudicii de miliarde. Toate aceste chestiuni sunt demonstrate cu înscrisurile înregistrărilor audio şi video depuse de la dosarul penal. Furtul constatat de Direcţia POR demontează ordonanţa procurorului DNA (...) iar procurorul cauzei a ignorat total aceste probe", se arată în plângerea formulată la ordonanţa de clasare a dosarului dată de DNA.
DNA a dispus şi ridicarea măsurilor asiguratorii instituite în cauză prin ordonanţa din 7 iunie 2016, respectiv ridicarea sechestrului bunurilor imobile aflate în proprietatea lui Radu Preda şi a Elenei Popescu, preşedintele Asociaţiei Pro Craiova, asociaţia non-profit prin care s-au derulat sponsorizările, precum şi ridicarea popririlor asupra sumelor de bani deţinute de Preda, Popescu şi Vasilescu în unităţile bancare din România.
DNA a mai dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru dare de mită şi spălare de bani a oamenilor de afaceri Marian Petcu de la Recon SA, Mihail Tănăsescu şi Tiberiu Urdăreanu de la UTI Grup SA, Marian Mândrilă de la SC Mari Vila Com SRL, şi Liviu Cioană de la Mitliv Exim SRL, toţi având calitatea de martori denunţători. Anchetatorii au considerat că faptele acestora "au fost comise sub imperiul unei constrângeri morale (periclitarea derulării contractelor dintre societăţile comerciale şi municipiul Craiova), ce reprezintă o cauză de neimputabiliate".
Tribunalul Bucureşti a decis pe 15 decembrie 2016 să trimită, pentru a doua oară la DNA, dosarul în care primarul din Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, era acuzată de fapte de corupţie, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti. Iniţial, pe 7 octombrie, un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a constatat că rechizitoriul întocmit de DNA în acest dosar conţine nereguli. Magistratul a stabilit ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori, respectiv declaraţiile date de trei martori în faţa ofiţerilor de poliţie judiciară, deoarece aceştia nu aveau delegare din partea procurorului de caz pentru a efectua acte de urmărire penală, precum şi o declaraţie dată de denunţătorul Ionuţ Pârvulescu. Tot atunci, judecătorii au stabilit că Olguţei Vasilescu i s-a încălcat dreptul la apărare.
Lia Olguţa Vasilescu fusese trimisă în judecată pe 19 iulie 2016, fiind acuzată de luare de mită (patru infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracţiuni) şi spălare de bani (două infracţiuni). În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Craiovei, pentru complicitate la luare de mită (două infracţiuni) şi instigare la spălare de bani, şi Elena Daniela Popescu, la data faptelor preşedinta Asociaţiei Pro Craiova, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. AGERPRES
