Ordin de ministru: Asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţii cu coronavirus se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor
Asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor, prevede un ordin al ministrului Sănătăţii publicat în Monitorul Oficial, care îl abrogă pe cel dat pe 31 martie.
Documentul vizează aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu noul coronavirus.
Potrivit ordinului, asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor.
În prima fază, pacienţii pot fi izolaţi în spitalele de boli infecţioase cu secţii de terapie intensivă, care sunt organizate tot pe model pavilionar. Scopul este prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19 şi asigurarea accesului la tratament imediat în condiţii de izolare considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti.
''Ţinând cont de calea de transmitere preponderent aerogenă (alături de cea prin mâini contaminate), este esenţială izolarea în spaţiu a pacienţilor confirmaţi COVID-19 sau suspecţi de restul pacienţilor non-COVID-19, pentru a scădea la minimum riscul de contaminare'', se arată în ordin.
În cazul în care pacienţii confirmaţi COVID-19 necesită deplasare justificată în alte servicii medicale pentru investigaţii medicale sau tratamente particulare (pacienţi cu dializă, investigaţii radiologice, intervenţii chirurgicale etc.), transportul se va realiza într-un mod organizat şi controlat (pacient protejat cu mască, mănuşi, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare şi respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecţia riguroasă a spaţiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19).
Aceste spitale de faza I sunt:
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov
* Institutul Naţional de Boli Infecţioase 'Prof. Dr. Matei Balş' Bucureşti
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase 'Dr. Victor Babeş' Bucureşti
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie 'Victor Babeş' Craiova
* Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi
* Spitalul Judeţean de Urgenţă 'Sfântul Ioan cel Nou' Suceava
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie 'Victor Babeş' Timişoara
Faza a doua se aplică atunci când spitalele de boli infecţioase sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi şi izolaţi. Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de pneumologie.
Scopul îl reprezintă prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19, prin izolarea pacienţilor într-o singură unitate medicală şi acces la tratament imediat, cu posibilitatea izolării de restul bolnavilor cu alte afecţiuni, considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti, sub supravegherea medicilor pneumologi şi ATI, precizează sursa citată.
Aceste spitale de faza a II-a sunt:
* Institutul 'Marius Nasta' Bucureşti
* Spitalul 'Leon Daniello' de Pneumologie Cluj
* Secţia Exterioară Agigea a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa
* Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa
* Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi
* Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi
* Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş
* Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
Tot în ordin se stabileşte o reţea de suport pentru spitalul de boli infecţioase printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale. Pot fi incluse în reţeaua de spitale de suport spitale municipale/orăşeneşti şi spitale din alte judeţe, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private).
În Bucureşti, spitalele suport pentru pacienţii cu COVID-19 sunt Spitalul Clinic Colentina şi Centrul Medical Policlinico di Monza - punct de lucru "Monza Metropolitan Hospital".
Gravidele pozitive sau suspecte de coronavirus vor putea fi tratate la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" - Maternitatea Bucur. La acesta se adaugă Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandru-Rusescu" - Unitatea de asistenţă materno-fetală de excelenţă (Polizu).
Pentru dializaţi, spitale suport sunt: toate centrele de dializă - tura 4 suplimentară distinctă; SC Diaverum România SRL - punct de lucru Sema Parc - pentru pacienţii COVID-19 pozitivi; punctul de lucru Răcari - pentru pacienţi suspecţi testaţi COVID-19 negativi; Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr. Carol Davila" - pentru pacienţi COVID-19 pozitivi - cazuri grave şi critice. AGERPRES
