Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu să viziteze Ungaria, vineri, deși mai multe țări europene au spus că premierul israelian ar fi reținut dacă ar păși pe teritoriul lor, după emiterea unui mandat de arestare pe numele său.

Orban refuză să respecte mandatul emis de CPI pe numele lui Netanyahu FOTO Arhivă

Curtea Penală Internațională a emis joi mandate de arestare pentru Netanyahu , fostul său ministru al apărării Yoav Gallant și un lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza, potrivit Reuters .

Asigurându-l pe Netanyahu că nu va întâmpina riscuri dacă va vizita Ungaria, Orban a numit mandatele de arestare o „decizie sfidătoare, cinică și complet inacceptabilă”. Orban, care adesea se află în dezacord cu colegii săi din UE, a legat relații strânse cu Netanyahu.

„Astăzi îl voi invita pe prim-ministrul Israelului, domnul Netanyahu, într-o vizită în Ungaria și în invitația mea îi voi garanta că, dacă va veni, decizia CPI nu va avea niciun efect în Ungaria și nu vom urma conținutul acesteia", a spus Orban.

Toate țările UE sunt membre ale CPI și, ca atare, au obligația de a executa mandatele acesteia . Totuși, puternicele state ale UE, Germania și Franța, au refuzat să spună ce vor face dacă liderul israelian va intra pe teritoriul lor, în timp ce Marea Britanie, care nu face parte din UE dar este și ea membru CPI, a răspuns cu precauție similară.

CPI, care nu dispune de propriile forțe de poliție pentru a efectua arestări, are doar mijloace diplomatice limitate pentru a forța statele să acționeze, dacă acestea nu doresc.

Europa, împărțită de mandatul CPI

În urma deciziei CPI de a emite un mandat de arestare pentru Netanyahu , mai multe state europene au avut reacții contradictorii. Țările precum Olanda, Finlanda, Irlanda, Italia și Spania au anunțat că vor respecta angajamentele față de CPI, în timp ce Cipru, având legături strânse cu Israelul, consideră mandatele ca fiind obligatorii în principiu.

Germania, care este un susținător important al CPI, nu a precizat ce va face până când Netanyahu nu va anunța o vizită în țară. Un purtător de cuvânt al guvernului a subliniat că Germania își respectă angajamentele față de CPI, dar, în același timp, are o responsabilitate specială față de Israel din cauza contextului istoric.

Franța a adoptat o poziție mai rezervată, afirmând că nu va reacționa deocamdată conform statutelor CPI, având în vedere că decizia CPI nu reprezintă o hotărâre finală, ci doar o formalizare a unei acuzații. În Olanda, liderul extremei drepte Geert Wilders a declarat că va întâlni pe Netanyahu în Israel, chiar dacă guvernul olandez a spus că va respecta mandatul de arestare al CPI, dacă liderul israelian ar vizita țara.