Singurul municipiu reședință de județ din vestul României a cărei populație a crescut în ultimii ani a fost revitalizat odată cu amplele investiții în turism și de construcția autostrăzilor.

Alba Iulia se numără printre puținele municipii reședință de județ din România care a înregistrat în ultimul deceniu o creștere a numărului de locuitori, ajungând în prezent la o populație de circa 65.000 de locuitori.

Alături de „orașul Marii Uniri de la 1918”, între reședințele de județ din România, doar Vaslui și Bistrița au mai înregistrat creșteri în ce privește populația, conform rezultatelor Recensământului din 2021.

Orașul de la poalele Apusenilor s-a dezvoltat în ultimii ani datorită investițiilor importante în turism și infrastructură, iar în prezent se numără printre cele mai vizitate orașe din vestul României.

Mii de turiști trec zilnic porțile cetății Alba Carolina (video) , pentru a se plimba pe aleile fortăreței și a admira monumentele acesteia.

Cetatea Alba Carolina, admirată de turiști

Aici găsesc cea mai veche catedrală romano-catolică din România, Catedrala Încoronării din Alba Iulia, edificii din vremea dacilor și romanilor, locuri cu însemnătate istorică profundă ca Dealul Furcilor - unde a fost ucis Horea, muzee și locuri de promenadă.

„Cetatea din Alba Iulia este un munte de istorie ce cuprinde o perioadă de peste 1800 ani! Sunt profund impresionată atât de istoria ei cât și de ce frumos este pusă în valoare”, a scris recent una dintre vizitatoarele sale, într-una din cele peste 36.000 de recenzii primite de cetatea Alba Carolina.

„Este o cetate de dimensiuni imense, practic este ca un mic orășel în interiorul ei, cu biserici, muzee, locuri pentru evenimente, terase restaurante etc. Merită vizitată cel puțin o dată. Se poate parca în mai multe locuri lângă cetate, în funcție de intrarea pe care o alegi. Pregătește-te pentru a umbla mult pe jos, distanțele sunt mari. Se poate vizita turnul catedralei romano-catolice. La întrarea principală, dinspre catedrala ortodoxă există un monument și un mic parc cu arteziană, unde fiecare alee poartă numele unei regiuni istorice din România”, scrie un alt vizitator.

„Trebuie să vezi Cetatea Alba Carolina, dacă nu ai văzut-o până acum. Este capitala evenimentelor istorice, locul în care s-a înfăptuit România. Ia-ți timp și vizitează muzeele, ruinele, documentele și cetatea cu totul. Este un loc extrem de frumos, bine amenajat, care te va cuceri”, spune o altă vizitatoare.

Iar numărul celor care au rămas impresionați de ansamblul istoric este ridicat, arată recenziile primite de cetate, pe platforme ca Google.

Cetatea în anii '80: „a îmbătrânit, este bolnavă, putrezește”

Cetatea Alba Carolina și orașul pe care îl reprezintă nu au fost însă dintotdeauna un loc atractiv pentru turiști. În anii ‘80, fortăreața veche de trei secole ajunsese într-o stare dezastruoasă, recunoscută chiar și în presa vremii

„Piatra cetăţii Alba lulia a îmbătrânit, e bolnavă, putrezeşte! După aproximativ două secole şi jumătate de la ridicarea ei (1714—1738), cea mai mare fortăreaţă medievală din România (suprafaţa 70 hectare, perimetrul zidurilor 12 kilometri) este dureros periclitată. Studiind numeroşi factori de degradare a acestui impunător ansamblu arhitectural, specialiştii au ajuns la concluzia că trebuie format de urgenţă un colectiv inter şi pluridisciplinar, care să întocmească în cel mai scurt timp un minuţios „certificat de sănătate“ al monumentului, spre a-i aplica un tratament adecvat şi eficient”, informa publicistul Valentin Hossu Longin, în revista România Pitorească din 1984.

Specialiștii muzeului din Alba Iulia arătau că degradarea avansată era evidentă atît la porţi cât şi la elementele încastrate în zidăria de cărămidă.

„Cele mai afectate sunt sculpturile de pe coronamentul porţilor, basoreliefurile şi sculpturile din colţuri. Se constată un atac biologic generalizat, exfolierea suprafeţelor, dezintegrare granulară de suprafaţă, pierderea contururilor, prezenţa crustei negre, a eflorescenţelor de coeziune (aspectul nisipos), fisuri şi chiar detaşări de suprafeţe. O accentuare a acestor fenomene apare în zonele expuse la vânt, însorire puternică sau cu tratamente anterioare inadecvante", informa în același articol din 1984, cercetătorul Toma Goronea.

Unii localnici relatau că înainte unei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în Alba Iulia, autoritățile locale au cerut pompierilor să spele cu furtunurile de apă sculpturile din cetate, lucru care le-a grăbit degradarea.

În anii ‘90, situația ansamblului istoric a continuat să se înrăutățească atât din cauza trecerii timpului și lipsei măsurilor de îngrijire a cetății, dar și a numeroaselor acte de distrugere a monumentelor.

„Perimetrul cetății nu poate fi vizitat decât parțial, din cauza faptului că o mare parte din acesta este ocupat de unități militare. Astfel, șanțurile de apărare ale fortificației au fost transformate în depozite sau în adevărate cimitire de mașini militare. Toate tentativele unor organizații de a convinge autoritățile să dispună scoaterea armatei din cetate au eșuat. Au fost invocate o sumedenie de motive, de la amplasamentul strategic al unităților respective până la faptul că menținerea cazarmelor asigură într-o oarecare măsură conservarea unor clădiri cu valoare istorică și arhitecturală”, informa ziarul România Liberă, în 1999.

Autostrăzile și restaurarea cetății au schimbat soarta orașului

În anii 2000, soarta Cetății Alba Carolina avea să se schimbe. Peste 50 de milioane de euro, atrași în cea mai mare parte din fonduri europene, au fost investite în proiectele ample de restaurare care au redat strălucirea edificiilor. În timpul lucrărilor, au avut loc mai multe descoperiri arheologice importante - una dintre ele fiind fundația unei biserici de rit răsăritean, veche de peste un mileniu.

Alături de turism, investițiile majore în infrastructură au dus la dezvoltarea din ultimul deceniu a municipiului Alba Iulia. Zona dintre Alba Iulia și Sebeș este locul de întâlnire al autostrăzilor A10 Sebeș - Turda și A1 București - Nădlac, investiții care au însemnat legături directe pe autostradă între Alba Iulia și orașele Cluj - Napoca, Sibiu, Deva, Târgu Mureș, și aproape complet pe autostradă cu municipiile Arad și Timișoara.

În același timp, magistrala feroviară care traversează Alba Iulia pe traseul celei mai vechi căi ferate din Transilvania, Alba Iulia - Arad, deschisă în 1868, a fost modernizată în mare parte cu fonduri europene și de la bugetul de stat.

Din 1991, în cetatea din Alba Iulia a fost înființată și universitatea, instituția care a contribuit la dezvoltarea zonei, atrăgând numeroși studenți din alte zone ale țării pe care a reușit să îi țină în oraș, cel puțin pe durata semestrelor de studii.

Alba Iulia, fostă capitală a Transilvaniei

Alba Iulia este unul dintre cele mai vechi orașe din România, fiind atestat ca așezare urbană încă din vremea romanilor, sub numele de Apulum. Așezarea era atunci un centru economic, militar, administrativ și de comunicație al Daciei romane, dezvoltarea sa fiind bazată și pe resursele imense de aur și argint din Munți Apuseni, exploatate de antici.

În Evul Mediu Alba Iulia (numită și Bălgrad) a devenit unul dintre orașele importante ale Transilvaniei, cu o istorie marcată de numeroase tulburări și războaie, iar din 1541 până în 1690 a fost capitala principatului autonom Transilvania. A fost reședință episcopală pentru romano-catolici și loc al mitropoliei înființată de Mihai Viteazul în jurul anului 1600. Aflată în interiorul cetății, Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail, ridicată la începutuls ecolului al XI-lea, este considerată de istorici cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Aici se află monumentul funerar al lui Ioan de Hunedoara.

La începutul secolului al XVIII-lea, sub generalului Eugeniu de Savoia, a fost construit cel mai reprezentativ ansamblu istoric din Alba Iulia, fortificația Alba Carolina, în stil Vauban, unul dintre cele mai bine păstrate și mai mari astfel de edificii din Europa. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, specifică așezărilor de acest tip. Bastioanele cetăţii păstrează și astăzi vechile lor denumiri: Trinitatea, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.

Cetatea Alba Iulia a fost locul martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan în 1785, a fost și locul în care fost ținut în arest Avram Iancu, liderul moților din Apuseni, în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848 - 1849 și locul încoronării regelui Ferdinand I.

Însă cea mai importantă semnificație istorică a orașului Alba Iulia este de loc al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.