Orașul de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, vegheat de Retezat. Locurile de neuitat din Țara Hațegului VIDEO
Orașul Hațeg din Hunedoara (video), un vechi nod de comunicație de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, este punctul de plecare spre unele dintre cele mai spectaculoase locuri istorice din vestul României. Monumentele naturii din vecinătatea Hațegului completează oferta turistică diversă a ținutului numit Țara Hațegului.
Orasul Hateg și mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mai puțin de 10.000 de oameni locuiesc în orașul Hațeg din Hunedoara, centrul uneia dintre regiunile cele mai atractive ca relief și vestigii istorice din România.
Țara Hațegului, numită astfel încă din Evul Mediu, este un ținut deluros, mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă, și împânzit de rămășițele așezărilor antice și medievale.
Deși mic ca populație, orașul Hațeg a fost de-a lungul timpului un nod important de comunicație între regiunile istorice ale Ardealului, Olteniei și Banatului.
Atracții turistice țara Hațegului
Aici se întâlnesc drumul care traversează Carpații prin pasul Porțile de Fier ale Transilvaniei (video), legând Banatul de Ardeal, drumul care leagă Oltenia de Ardeal prin Valea Jiului, însoțit de calea ferată construită în 1870, și vechiul drum de pe valea Streiului, folosit intens încă în vremea dacilor și romanilor.
Orașul Hațeg din Hunedoara nu a fost la fel de industrializat în secolul XX, față de celelalte orașe din Hunedoara.
Amenajările hidroenergetice de pe râurile Mare (Retezat) și Strei, fabricile de bere și conserve și agricultura au susținut economia orașului până la sfârșitul secolului XX, dar în ultimii ani tot mai mulți localnici au încercat să profite de potențialul turistic al ținutului.
„Mulți oameni din Hațeg și-au transformat casele în locuri de cazare pentru turiști și pelerini veniți la Mănăstirea Prislop aflată în vecinătatea orașului. În Hațeg sunt mai multe străzi pe care se înșiruie, una lângă alta, casele devenite pensiuni, alături de alte locuri destinate primirii turiștilor. Afacerile cu flori și produse tradiționale au sporit și ele bunăstarea oamenilor“, spune proprietarul unei pensiuni din Hațeg.
Chiar dacă spune că nu prea au multe de vizitat în centrul mic și aglomerat al Hațegului (video), localnicul îi invită pe oaspeții săi să facă o plimbare pe dealurile Hațegului, de pe care li se înfățișează panorama spectaculoasă a orașului, vegheat de crestele Retezatului.
Locul unde a început povestea orașului Hațeg este dealul Orlea, la poalele căruia se întinde localitatea.
Dealul legendar și comoara lui Decebal
Dealul Orlea (video) ar fi avut un rol strategic în trecut. Sub el se întâlnesc râurile Mare și Sibișel, coborâte din Retezat, cu râul Strei, ce își are izvoarele în Munții Șureanu și cu râul Fărcădin (Galbina), care izvorăște din Munții Poiana Ruscă.
Tot pe aici trecea Drumul lui Traian – o „via silica stratae“ (drum tipic roman, pavat cu dale poligonale) –, vizibil până în secolul al XVIII-lea pe porțiunea de 20 de kilometri dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Dealul Orlea (satul Subcetate).
Drumul imperial continua pe valea Streiului, împânzită de așezări antice și medievale, și urca apoi de-a lungul văii Mureșului, spre orașele Apulum (Alba Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca), spre minele de aur și de sare din Apuseni, până la frontierele din nordul provinciei.
Pe acest deal, arătau unii istorici, s-ar fi aflat Sarmizegetusa – capitala dacilor înainte de cucerirea romană, fapt contrazis de cercetările arheologice din secolul XX, care indică locul centrului de putere al dacilor în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte – Hunedoara).
O legendă veche spune că numele dealului Orlea din Hațeg ar proveni de la cel al unui rege dac, Oroles din secolul II î.Hr., menționat de antici pentru modul în care și-a pedepsit supușii, după ce au pierdut o bătălie, punându-i pe soldați să doarmă la picioarele femeilor și să facă treburile casnice.
„Acest pisc se numește Orlea, din care cauză unii pretind că acest turn l-ar fi ridicat Orole, regele dacilor. Tocmai sub acest pisc se împreună cele trei râuri ce spală Valea Hațegului și fac apoi propriul Sargentu (n.r. – Strei). Poporul fantazează că în interiorul acestui pisc sunt niște celarie (n.r. – cămări) gigantice pline de aur și argint, că porțile prin care poţi intra în aceste catacombe sunt în apă și se deschid numai în ziua de Paști, când bate întâiul în toacă, și că atunci apa se ferește din calea lor“, arăta istoricul Aron Densușianu, în 1866.
Pe același deal, în mijlocul pădurii, un bolovan uriaș, numit Tronul Străbunilor (video), este căutat de turiști, care îl consideră un loc încărcat de energie, care amintește de locurile de taină ale druizilor. În vârful colinei, călătorii găsesc ruinele unui fort medieval, loc care ar fi dat și el naștere unei legende despre numele așezării.
Cetatea medievală ar fi fost clădită ca loc de adăpost pentru Aurelia, fiica unui rege care stăpânea actualul castel Kendeffy din Sântamaria Orlea, aflat la marginea Hațegului.
La poalele dealului Orlea, în apele Streiului, ar fi fost descoperită în secolul al XVI-lea comoara lui Decebal, un tezaur imens de monede și piese de aur, menționat în documentele vremii.
Din anii ’90, un lac de acumulare acoperă presupusul loc al comorilor. Mai multe drumuri care pornesc din Hațeg duc spre destinații atractive în repere istorice și turistice, accesibile la câteva zeci de minute de mers cu mașina.
Atracții turistice în țara Hațegului. Sarmizegetusa
O mulțime de locuri spectaculoase se înșiruie pe șoseaua Hațeg-Caransebeș și în apropierea acesteia, la mai puțin de jumătate de oră de oraș, cu mașina.
Cel mai vizitat loc este Ulpia Traiana Sarmizegetusa – orașul antic întemeiat de împăratul Traian în primii ani după războaiele daco-romane de la începutul secolului II (video).
Colonia destinată veteranilor stabiliți în noua provincie romană se întindea la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, dominate la orizont de crestele Retezatului. Sarmizegetusa și împrejurimile sale au fost locuite în Antichitate, până când invaziile populațiilor migratoare au dus la distrugerea și abandonarea lor.
Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple de marmură, închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori. Amfiteatrul este în curs de reabilitare, cu fonduri europene, iar finalizarea lucrărilor este așteptată anul acesta.
Un drum desprins din șoseaua Hațeg-Caransebeș duce spre biserica medievală Densuș (video), clădită la sfârșitul secolului al XIII-lea din monumente funerare și ruine și coloane provenite de la Sarmizegetusa.
„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste“, o descria cărturarul Bizantinus Pop, în secolul al XIX-lea.
Fostul preot al bisericii amintea legenda veche potrivit căreia lăcașul cu o arhitectură stranie ar fi fost la origine un mausoleu sau templu ridicat în amintirea generalului roman Longinus, răpus în timpul războaielor daco-romane. Ipoteza sa a fost contestată de alți oameni de știință, care i-au confirmat valoarea istorică, dar i-au atribuit origini medievale.
Un alt drum desprins din aceeași șosea duce spre comuna Râu de Mori, aflată și ea la mai puțin de 20 de kilometri de Hațeg.
Aici, călătorii găsesc ruinele cetății medievale Colț – numită și Castelul din Carpați (video), pentru că l-ar fi inspirat pe Jules Verne în scrierea nuvelei „Castelul din Carpați“, și biserica medievală de la poalele ei.
Cele două monumente istorice au fost clădite de familia cnezială Cândea în urmă cu peste șase secole și deschid drumul spre Retezat, pe Valea Râușorului.
Tot din Râu de Mori, un alt drum urcă pe spectaculoasa valea a râului Mare, spre Barajul Gura Apelor din Retezat, înalt de aproape 170 de metri, unul dintre cele mai mari astfel de construcții din Europa.
Drumul spre Valea Jiului, printre munții Retezat și Șureanu
Țara Hațegului este traversată și de șoseaua Hațeg-Petroșani, care însoțește valea Streiului (video) despărțind munții Retezat de Șureanu.
Mai multe drumuri care se intersectează cu șoseaua Hațeg-Petroșani urcă spre Retezat ori spre platourile aflate la peste 1.000 de metri ale Munților Șureanu, din care continuă traseele turistice spre locuri atractive ca Poiana Omului, Sarmizegetusa Regia, Fundătura Ponorului şi Peștera Cioclovina.
Până la Hațeg, valea Streiului traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea, împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX.
Țara Hațegului, tărâm al castelelor
La marginea orașului Hațeg, primul reper turistic aflat pe acest drum este castelul din Sântamaria Orlea, clădit în secolul al XVIII-lea de familia Kendeffy. În vecinătatea lui se află biserica din Sântamaria Orlea (video), clădită între anii 1270 şi 1280, care a păstrat cele mai vechi picturi bisericești din România.
Castelul Kendeffy s-a aflat până în 1946 în proprietatea contelui Gabor Kendeffy (1875-1962), unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile comuniste l-au alungat, însă, din castelul său luxos și au transformat clădirea istorică în sediu al unei întreprinderi agricole de stat (IAS) și apoi în tabără școlară.
„În anii următori, în fiecare zi, groful venea pe jos din Haţeg până pe podul de peste Râul Mare de la intrare în Sântămărie-Orlea, de unde privea ore întregi cu mâinile încrucişate, castelul al cărui proprietar fusese. Apoi se întorcea din nou pe jos la locuinţa sa mizeră din Haţeg“, spunea profesorul Iancu Badiu.
Gabor Kendeffy a murit în 1962, în Hațeg, după ce ar fi căzut într-un șanț, iar castelul său, revendicat în anii 2000 de presupuși moștenitori ai contelui, a rămas închis.
În apropierea sa, la Săcel, un alt castel fastuos, care a aparținut în trecut familiei nobiliare Nopcsa, a fost restaurat în ultimii ani și poate fi vizitat (video).
Clădirea din secolul al XIX-lea a aparținut savantului și spionului Franz Nopcsa (1877-1933), un om de știință extrem de controversat, faimos pentru descoperirea unor specii de dinozauri care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani pe actualul teritoriu al Țării Hațegului.
Un parc tematic al dinozaurilor și de distracții, destinat copiilor, a fost înființat la marginea satului Săcel în locurile de la poalele Retezatului, unde Franz Nopcsa a descoperit numeroase fosile de dinozauri.
Mănăstirea Prislop, popas pe drumul spre Hunedoara
Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei mai parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel de bogat în vestigii istorice antice și medievale.
Un alt drum trece peste dealuri, spre Hunedoara, aflată la circa 20 de kilometri de Hațeg, unde călătorii găsesc cel mai vizitat monument istoric din vestul României, Castelul Corvinilor.
Înainte de a ajunge la castelul medieval clădit de Ioan de Hunedoara, numeroși călători se opresc la Mănăstirea Prislop din Hunedoara (video), cel mai căutat loc de pelerinaj din vestul României. Aflată la circa 10 kilometri de Hațeg, mănăstirea datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind clădită în aceeași epocă în care au fost ridicate mai multe biserici de piatră din Țara Hațegului, realizate de cnezii din acest ținut.
Tradiția locală spune însă că, prin secolele XV-XVI, aici ar fi trăit Sfântul Ioan de la Prislop, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea. Chilia acestuia poate fi vizitată.
În biserica Mănăstirii Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira (Saphira), fiica domnului Moise Vodă Basarab, care se refugiase aici la mijlocul secolului al XVI-lea. Și ea s-a numărat printre personajele legendare din istoria așezării și a contribuit la refacerea ei.
Însă Mănăstirea Prislop din Hunedoara a devenit tot mai aglomerată după 1990, când popularitatea așezării a crescut datorită călugărului Arsenie Boca (1910-1989), înmormântat aici în decembrie 1989.
Arsenie Boca s-a numărat printre preoții persecutați de regimul comunist în anii ’50, a trecut prin mai multe închisori și i-a fost interzis să mai îmbrace straiele preoțești.
Locul de veci al călugărului se află pe un deal, în vecinătatea bisericii medievale, înconjurat de mormintele maicilor și preoților care au slujit aici. Zeci de mii de oameni vin la mănăstire în fiecare an pentru a se reculege și a se ruga la mormântul duhovnicului, unii în speranța că se vor putea însănătoși ori, cel puțin, pentru a-şi găsi alinarea.
„Este atâta liniște aici, de parcă se lasă liniștea peste tine“, mărturisea o enoriașă.
Turiștii pot găsi locuri de cazare atât în Hațeg, cât și în numeroasele case de oaspeți și pensiuni deschise în satele Silvașu de Sus și Silvașu de Jos, din vecinătatea Mănăstirii Prislop.
Sursa: adevarul.ro