Rusia lovea metodic miercuri o serie de oraşe ucrainene, în special Harkov, cu trimiterea de trupe aeropurtate şi noi bombardamente, Kievul respingând orice "ultimatum" înaintea unor eventuale noi negocieri, relatează France Presse într-o amplă sinteză.

În a şaptea zi a invaziei lansate de Vladimir Putin, trupe aeropurtate ruseşti au aterizat la Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, a anunţat în zori armata ucraineană, fără a preciza numărul acestora.

După mai multe bombardamente asupra centrului oraşului marţi, soldate cu cel puţin 21 de morţi - potrivit guvernatorului regional - unele lovituri au atins miercuri sedii regionale ale forţelor de securitate şi ale poliţiei, precum şi universitatea şi primăria acestei metropole, situată la 50 km de frontiera rusă. Serviciile de urgenţă au informat despre existenţa a cel puţin 4 morţi şi 9 răniţi.

"Nu mai rămâne nicio zonă din Harkov unde vreun obuz de artilerie să nu fi lovit încă", a afirmat Anton Gheraşcenko, consilier al ministrului ucrainean de interne.

În capitala Kiev, cu 500 km mai la vest, unde locuitorii care nu au fugit se pregăteau câteva zile pentru un atac, un calm relativ domnea miercuri, după bombardamente în ajun asupra turnului de televiziune, soldate cu 5 morţi.

"Acest turn este simbolul nostru al adevărului, al informaţiilor libere, al ştirilor reale, este adevărul nostru pe care ei vor să-l atace", a indicat un avocat devenit combatant voluntar, Volodimir Rudenko.

Turnul domină cartierul parcului memorial de la Babi Iar, unde fuseseră ucişi în 1941, sub ocupaţia nazistă, peste 33.000 de evrei.

Deşi acest monument ridicat în memoria victimelor acestui masacru nu a fost atins, preşedintele Volodimir Zelenski, primul preşedinte ucrainean evreu, a acuzat Moscova că încearcă "să şteargă" Ucraina şi a lansat un apel evreilor "să nu rămână tăcuţi".

"Ei au dat ordin să ne şteargă istoria, să ne şteargă ţara, să ne şteargă pe toţi", a spus Zelenski miercuri.

Primarul capitalei, fostul boxer Vitali Klitschko a făcut bilanţul luptelor la periferia oraşului şi i-a invitat pe toţi locuitorii la rezistenţă:"Kievul rezistă şi va rezista!".

Fotografii, aparţinând societăţii americane de imagini din satelit Maxar, difuzate în cursul nopţii de luni spre marţi arătau un lung convoi rusesc înaintând spre capitală. Un responsabil al Pentagonului a indicat totuşi că înaintarea acestuia părea a fi "într-un punct mort", evocând probleme de aprovizionare în alimente şi carburant.

În sud, armata rusă afirmă că a preluat controlul total asupra oraşului Herson. Cu puţin timp înainte, primarul său, Igor Kolâhaiev, asigura totuşi că oraşul rămâne sub control ucrainean.

La Mariupol, mai la est, peste 100 de persoane au fost rănite marţi de tiruri ruseşti, potrivit primăriei.

Controlul asupra acestui port este de importanţă cheie pentru armata rusă, pentru a asigura o continuitate teritorială între forţele sale venite din Crimeea şi cele venite din teritoriile separatiste din Donbas, mai la nord. Cele două grupuri au făcut joncţiunea marţi, potrivit Moscovei.

În acest context al ofensivei generalizate, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a anunţat că o delegaţie rusă ar aştepta miercuri seara într-un loc nespecificat "negociatori ucraineni".

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a indicat totuşi că nici o dată nu fusese convenită şi a acuzat Rusia că emite "ultimatumuri".

O primă rundă de negocieri, luni, s-a încheiat fără un rezultat notabil. Kievul cere oprirea imediată a invaziei, în timp ce Moscova pare să aştepte o capitulare.

Pentru moment, armata ucraineană a invitat miercuri mamele soldaţilor ruşi capturaţi pe teritoriul său, din care ea susţine că deţine cu zecile, să vină să-i caute.

Loviturile asupra Kievului şi Harkovului au suscitat o vie emoţie în lume, unde manifestaţiile împotriva războiului şi gesturile de solidaritate cu Ucraina s-au înmulţit.

Preşedintele american Joe Biden a apreciat în cursul nopţii că Vladimir Putin este acum "mai izolat ca oricând de restul lumii".

El a declarat că "dictatorul" de la Kremlin a greşit când s-a "gândit că Occidentul şi NATO nu vor răspunde" acestei invazii. "Suntem uniţi!", a spus Biden în primul său discurs privind Starea Uniunii la Washington.

Dar Vladimir Putin pare hotărât să-şi continue ofensiva, în pofida presiunii internaţionale şi a sancţiunilor economice inedite.

Printre aceste măsuri, UE a confirmat miercuri că şapte bănci ruseşti, între a doua bancă a ţării VTB, ar fi - începând din 12 martie - excluse din sistemul de plăţi interbancare Swift, mecanism cheie al finanţelor internaţionale.

Măsura ocoleşte totuşi prima bancă rusă Sberbank - a cărei filială europeană a depus bilanţul miercuri - şi Gazprombank, ramura financiară a Gazprom.

Berlinul a anunţat de asemenea miercuri deblocarea a 1,5 miliarde de euro pentru achiziţia de gaz natural lichefiat din afara Rusiei.

Emiţătorii americani de carduri Visa, Mastercard şi American Express au anunţat de asemenea măsuri pentru a împiedica bănci ruseşti să le utilizeze reţeaua, iar giganţi ai economiei americane, de la ExxonMobil până la Apple, via Boeing şi Ford indicau că se distanţează de Rusia.

Autorităţile ruse caută să evite hemoragia financiară şi panica: rubla a pierdut mai mult de o treime din valoarea în devize în câteva zile. Avioanele ruseşti nu mai pot ateriza decât în câteva ţări. Locuri de muncă, salarii şi împrumuturi par să fie în pericol.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut miercuri că economia rusă primeşte "o lovitură serioasă", dar ea ar rămâne "în picioare".

Consecinţe ale acestor tensiuni: preţurile petrolului, gazelor şi materiilor prime - de care Rusia este mare exportatoare - explodaseră miercuri.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii