În două zone ale țării aflate în regiuni istorice diferite, oamenii gospodari și banii folosiți cu cap au transformat orașele în locuri în care progresul este vizibil. Botoșani și Hunedoara au găsit calea dezvoltării.

Două orașe mici din județul Botoșani cunosc în ultimul deceniu o dezvoltare fără precedent. S-au investit zeci de milioane de euro în infrastructură, în educație și petrecerea timpului liber.

Municipiul Dorohoi și orașul Săveni, din județul Botoșani, sunt două localități urbane care adună împreună o populație de sub 30.000 de locuitori. Mai ales după 1990, cele două orașe au cunoscut o soartă tragică ajungând ruine post-comuniste cu o infrastructură deficitară și cu o populație măcinată de sărăcie, șomaj și lipsă de perspectivă.

Dar în ultimul deceniu, cele două localități au renăscut din propria cenușă, cu investiții de zeci de milioane de euro. Au fost reabilitate școli, se construiesc unități de învățământ la standarde europene, se fac cu investiții importante în domeniul sanitar și infrastructură. În plus, în municipiul Dorohoi, încep să se dezvolte investiții locale, precum fabrici de ulei sau procesare a cânepei care oferă locuri de muncă.

De la târg evreiesc, la ruină post-comunistă

Orașul Săveni se află la 40 de kilometri de municipiul Botoșani, în valea Bașeului, renumită pentru pășunile sale, producția de lapte și produse lactate. Săveniul a avut o istorie zbuciumată. Din anul 1818 a devenit un târg prosper dominat de comerțul evreiesc. Prezența masivă a evreilor fiind dovedită și de marea sinagogă din Săveni.

În perioada comunistă, după plecarea evreilor, târgul a devenit oraș, cu o industrie alimentară specializată în producția de lactate, mai ales cașcaval. După 1990, orașul a decăzut puternic. Fabrica s-a închis, iar mulți oameni au rămas pe drumuri. Orașul a fost măcinat de sărăcie, șomaj și depopulare.

„Era sărăcie cumplită. Nici nu mai aveai ce face aici. Doar să încasezi ajutor social sau șomaj. Oamenii aproape că nu mai aveau bani de utilități. Toți fugeau văzând cu ochii. Cât a fost fabrica a fost bine“, spune Dinosie, un localnic trecut de 70 de ani.

Investiții de milioane de euro în fostul târg de pe valea Bașeului

În ultimii 10 ani, la Săveni s-au făcut însă investiții uriașe, pentru un oraș mic. Pe scurt, se reabilitează Liceul „Mihai Ciucă“, acolo unde învață sute de elevi din oraș și din satele invecinate. Clădirile liceului au fost modernizate și dotate la standarde europene, au fost amenajate laboratoare, un amfiteatru și un sistem nou de încălzire. În total s-au cheltuit 3.6 milioane de euro din fonduri europene, dar și din bugetul local.

„Vrem să fie un pol educațional, să atragă elevi din împrejurimi și să asigurăm condiții de anul 2022 pentru școlari“, spune primarul Relu Târzioru (actualmente PSD), aflat la patrulea mandat. Totodată au fost investiții peste 1,5 milioane de euro într-o bază sportivă modernă, iar cu 15 milioane de lei a fost modernizat vechiul cinematograf.

În plus, s-au făcut reparații la spitalul din Săveni, iar toate școlile au fost modernizate. Una dintre cele mai importante investiții a fost realizarea unui parc fotovoltaic, cu 100.000 de euro care oferă energie electrică tuturor instituțiilor publice.

„Se economisesc foarte mulți bani care vor fi reinvestiți în școli și parcuri“, arată edilul. Săveniul beneficiază și de un pietonal reabilitat unde activează mulți agenți economici.

Dorohoi, de la ruină, la orășel cochet

Poate cea mai puternică dezvoltare a cunoscut-o municipiul Dorohoi. Fost oraș medieval și mai apoi târg dominat de comunitatea evreiască, în perioada comunistă Dorohoiul a ajuns o veritabilă capitală a sticlăriei. După 1990, renumitele fabrici de sticlă, de panificație și de textile s-au închis rând pe rând. Ca Săveniul, orașul a ajuns o ruină fără perspective, cu șomaj crescut și infracționalitate așiderea.

Dar în ultimii 10 ani s-au făcut investiții de aproape 30 de milioane de euro. Totul a început în 2011, cu reabilitarea completă a infrastructurii orașului, inclusiv străzi și trotuare cu peste 7 milioane de euro din fonduri europene. „Cred că a fost cel mai mare proiect de după Revoluție. Efectiv orașul a devenit altul. De la griul acela comunist la un orășel verde și cochet“, spune un localnic.

Au urmat apoi și alte investiții, în cascadă. Mai precis, reabilitarea liceelor și școlilor. În momentul de față, Dorohoiul are două licee de elită, moderne, a căror elevi au rezultate extraordinare la nivel național și internațional. Tocmai de aceea aici a fost organizată și Balcaniada de Informatică.

Pe lângă acestea a construit un bazon de înot didactic, a fost modernizat cinematograful dar și spitalul orășenesc. Au renăscut vechile afaceri din panificație și lactate, dar au fost făcute investiții private și în fabrici de ulei și procesare a cânepii.

„Este o dezvoltare constantă, vrem să fim un oraș modern în adevăratul sens al cuvântului“, precizează primarul Dorin Alexandrescu (PSD) din Dorohoi, aflat și el la al patrulea mandat.

Orașe aflate în colaps în anii 2000, transformate complet. „Era ca o viziune medievală a iadului” VIDEO

Zeci de milioane de euro sunt investite în Deva și Hunedoara, pentru transformarea celor două municipii învecinate, cu un trecut întunecat, în orașe turistice.

Hunedoara, un fost mare municipiu metalurgic din anii de comunism, intrat în declin profund odată cu disponibilizările masive începute în anii ´90 în industria grea, s-a transformat în ultimii ani într-un oraș turistic, vizitat anual de sute de mii de oameni. Investițiile finanțate din fonduri europene au contribuit cel mai mult la noua înfățișare a municipiului din vestul țării.

„În prezent, în Hunedoara se derulează proiecte finanțate de Uniunea Europeană în valoare totală de peste 70 de milioane de euro. Cele mai importante vizează restaurarea Castelului Corvinilor, și modernizarea infrastructurii de transport în municipiu, pe așa-numitele coridoare Central, Est și Vest. Investițiile publice atrag, la rândul lor, investiții private, în special în turism”, spune primarul Dan Bobouțanu.

Declinul Hunedoarei

În anii ´90, cei care vizitau Hunedoara descopereau municipiul cu peste 80.000 de locuitori la acea vreme într-un decor ce părea ireal. Castelul Corvinilor fusese sufocat de marile construcții siderurgice ridicate în împrejurimile lui, iar fumul maroniu-roșcat și praful provenite de la furnalele și de la uzina cocso-chimică aflate peste drum de monument îi dădeau o înfățișare sumbră. Zgomotul provenit de la colosul industrial, care atunci funcționa în flux continuu, putea crea coșmaruri unora dintre puținii turiști străini care ajungeau atunci în Hunedoara.

„Am decis să dorm în noaptea aceea sub stele - nu că aş putea vedea vreuna prin ceaţa azotată - pe un deal cu iarbă de lângă castel. Toată noaptea cuptoarele au mugit şi au gemut şi au aruncat o strălucire de foc peste oraş. Era ca o viziune medievală a iadului”, povestea Peter de Graaf, un fotograf neo-zelandez care vizitase Hunedoara în 1997.

Marile construcții de pe vechea platformă siderurgică întinsă pe mai mult de 130 de hectare în împrejurimile castelului au fost demolate în anii 2000. Odată cu dispariția lor, cerul Hunedoarei devenea mai limpede, însă orașul continua să treacă prin cea mai tulburătoare perioadă din istoria sa modernă.

Peste 5.000 de oameni au fost disponibilizați din combinatul siderurgic în tranziția de la mijlocul anilor 2000 a combinatului de la stat la compania privată Arcelor Mittal, Orașul era afectat de șomaj, de probleme sociale, de infracționalitate, iar bandele de hoți făceau ravagii pe platforma industrială.

Cum s-a transformat fostul oraș al fierului

Investițiile în dezvoltarea Hunedoarei au fost reluate abia în urmă cu un deceniu, iar de la an la an, valoarea lor a crescut. Castelul Corvinilor, pentru care municipalitatea a atras cinci milioane de euro din fonduri europene, se află în șantier și a fost curățat între timp de praful gros care l-a acoperit în ultimele decenii.

Este vizitat anual de peste 400.000 de turiști, iar în zona din împrejurimile sale, dominată în trecut de uzine, au fost ridicate mai multe pensiuni, hoteluri și restaurante de lux. Casa de cultură din anii ´50 a fost restaurată, iar bulevardul din fața ei, împreună cu alte două zone din centrul civic al Hunedoarei au fost modernizate și transformate în centre pietonale. Și centrul istoric al Hunedoarei va intra în perioada următoare în șantier.

Rămășițele abandonate ale combinatului continuă să ocupe suprafețe întinse la marginea Hunedoarei, chiar dacă pe terenurile virane de peste 100 de hectare, natura și-a intrat treptat în drepturi.

Schimbarea la față a centrului istoric din Deva

Centul istoric din Deva se află și el în plin șantier, iar autoritățile promit o transformare completă a zonei față de priveliștile posomorâte pe care le oferea în anii trecuți.

„În Deva, valoarea totală a proiectelor pe fonduri europene depășește 70 de milioane de euro, iar schimbările pe care acestea le-au adus municipiului sunt tot mai vizibile, în special lucrările de restaurare a cetății și a centrului istoric. Proiectelor europene li se adaugă și alte investiții care fac ca Deva să beneficieze de proiecte de circa 100 de milioane de euro“, spune primarul Florin Oancea (PNL), aflat la al doilea mandat.

Astfel, Piața Unirii din Deva, unde se află cele mai multe clădiri istorice, majoritatea ridicate în secolul al XIX-lea, este reabilitată printr-o investiție de 4,5 milioane de euro, finanţată de Uniunea Europeană. Aleile sunt pavate cu piatră naturală şi vor fi amenajate zone verzi cu sistem de irigare, rigole pentru colectarea apelor pluviale şi un sistem de iluminat pietonal. Proiectul prevede şi instalarea unui sistem de reducere a circulaţiei în zonă şi un sistem inteligent de parcare.

Alte 3,5 milioane de euro sunt investiți din fonduri UE în continuarea lucrărilor de restaurare a Cetății Devei, cu Incinta 1, după ce în perioada 2013 – 2016, un alt proiect european de restaurare a monumentului medieval (Incintele exterioare 2 și 3) a atras peste nouă milioane de euro.

Lucrările la „Palatul Princiar” (Incinta 1) a Cetăţii Devei, zona cu cele mai vechi monumente din ansamblul medieval, au început în acest an și vor remodela ansamblul de pe Dealul Cetății. vizează reabilitarea monumentelor turnul porţii, curtea mică, magazia de arme, palatul princiar, pivniţele, corpul de gardă, arestul, temniţa şi a versantului cu stânci dislocate în urma exploziei din 1849.

Se va interveni pe o suprafaţă de peste 2.000 de metri pătraţi. Zidurile vor fi consolidate, turnurile vor fi reabilitate, planşeele intermediare şi şarpanta din lemn vor fi refăcute, uşile şi ferestrele vor fi închise cu tâmplărie din lemn. Zona va fi branşată la reţeaua de apă şi canalizare, va fi iluminată arhitectural şi dotată cu sisteme de supraveghere video.

Al doilea şantier deschis la Cetatea Devei, la sfârșitul anului 2021, vizează modernizarea ascensorului de pe Dealul Cetăţii şi a staţiilor acestuia. O nouă telecabină, cu o capacitate de peste 30 de persoane, a fost adusă şi montată în locul vechiului lift, inaugurat în 2003.

Trecutul sumbru al Devei

La începutul anilor 2000, Deva – reședința județului Hunedoara, mai puțin afectată ca Hunedoara de disponibilizările masive din industrie, devenise un oraș dominat de grupări infracționale, din cauza cărora a ajuns să fie numit în presă „Cetatea Crimei”.

Mai multe crime au zguduit comunitatea, unele dintre ele rămânând și în prezent cu autor necunoscut. Iar lupta pentru teritoriu a unor grupări interlope din zonă a fost impulsionată și de descoperirea mai multor tezaure uriașe de aur antic, în Sarmizegetusa Regia.

„În lumea interlopă a municipiului Deva s-au cristalizat treptat, în ultimii arii, câteva grupuri infracţionale cu manifestări specifice criminalităţii organizate. Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de acestea, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică”, arătau anchetatorii, într-unul din dosarele penale de criminalitate organizată din 2005.

Anchete penale răsunătoare de la mijlocul anilor 2000 au dus la anihilarea acestor grupări, iar cu timpul calitatea vieții localnicilor a crescut.