Autosabotarea îmbracă multe forme, iar de cele mai multe ori este cauza directă a eșecurilor din viața noastră. Schimbarea vine când decidem să ne punem pe primul loc și să ne schimbăm gândirea.

Principala cauză a eșecului, fie că vorbim de viața personală sau de job, este autosabotarea.

Psihologul Stelian Chivu spune că autosabotarea poate fi fizică, atunci, de pildă, când sistemul imunitar se află în pragul colapsului din cauza propriilor noastre acțiuni (prin somatizare), și emoțională, când nu reușim să ne controlăm teama de ce s-ar putea întâmpla în viitor.

Autosabotarea acționează în special la nivel mental prin programe de genul „nu pot”, „nu merit” sau „nu sunt suficient de bun”. Autosabotarea este de multe ori conștientă. De pildă, atunci când mănânci prea mult și știi că îți va aduce kilograme în plus la greutate.

Perfecționismul

Când vorbim de autosabotare, vorbim practic de o luptă cu noi înșine. Cu alte cuvinte, ne facem rău cu mâinile noastre. Potrivit specialistului, acest lucru se întâmplă din cauza unor traume emoționale și comportamente abuzive la care cel în cauză a fost supus în copilărie.

„Perfecționismul în exces este o tulburare de personalitate, în care predomină gândirea irațională. Este un set de caracteristici psihologice ce arată o insuficiență în funcționarea normală a personalității și o imaturitate în gândire”, explică psihologul Stelian Chivu cum funcționează una din formele autosabotării.

Perfecționismul poate duce la probleme psihologice grave, cum sunt depresia și anxietatea. „Trebuie să se înțeleagă că imperfecțiunea nu se pedepsește. Important este să iubești ceea ce faci, așa cum te pricepi să faci”, ține să puncteze psihologul Stelian Chivu.

Mulți dintre noi obișnuiesc să se critice pentru orice lucru pe care îl fac. Autocritica este necesară atunci când este constructivă, dar se transformă într-un dezastru când este excesivă. Cheia este echilibrul între autocritica sănătoasă și cea excesivă.

Izolarea socială

Mulți dintre noi se izolează de multe ori de restul lumii, tendință ce s-a accentuat după izbucnirea pandemiei.

Psihologul Stelian Chivu spune că asta ne afectează emoțional și mental, iar în timp ne poate face depresivi și poate duce la obezitate, sedentarism, accidente vasculare cerebrale, boli cardiovasculare și boli mentale.

„Animalele de companie pot fi de mare ajutor într-o astfel de situație. De asemenea, ieșirile în natură trebuie să devină o constantă în viața noastră. Este important să ne plimbăm zilnic și să practicăm sporturi ușoare, care ne fac plăcere”, vine cu câteva remedii psihologul Stelian Chivu.

Irosirea banilor

O altă variantă a autosabotării este risipirea banilor personali în mod inconștient. Potrivit specialistului, banii sunt, de fapt, o energie, iar cheltuirea lor fără rost va duce la pierderea de energie fizică, emoțională și mentală și astfel la acumularea de stres în organism și la acumularea de gânduri negative.

Cele mai frecvente căi de irosire a banilor sunt cumpărăturile de bunuri sau alimente care nu ne sunt necesare, acumularea de datorii prin neplata lor la timp și obișnuința de a face împrumuturi.

Primul pas este să începem să ținem evidența banilor câștigați și a celor cheltuiți, iar apoi să ne stabilim prioritățile financiare și zonele de unde putem economisi bani.

Ne comparăm cu alții

O altă veche meteahnă de-a noastră este să ne comparăm cu alții. Există o parte bună în asta când ne ajută să evoluăm, dar și una negativă când ne subapreciem, cu consecința scăderii stimei de sine.

„Întotdeauna trebuie să ne comparăm doar cu noi înșine și să privim retrospectiv, cum eram acum acum 5 sau 7 ani, și să conștientizăm apoi diferența. La fel de important este să fim recunoscători pentru cum suntem și ce avem. Trebuie să facem pace cu propria imperfecțiune. După ce ne analizăm, e necesar să amplificăm calitățile pe care le avem”, explică psihologul Stelian Chivu.

Nu avem încredere în nimeni

Neîncrederea în nimeni este o altă formă a autosabotării. Ea vine din copilărie și dacă nu este vindecată, poate face ca cel în cauză să dezvolte un caracter suspicios, iar în timp va duce la depresie și dezvoltarea a tot soiul de frici, fobii și boli mintale.

Calea spre vindecare este identificarea cauzei sau a cauzelor care au generat acest gen de comportament și trecerea la o gândire pozitivă, cu evitarea suspiciunilor și acuzațiilor nefondate. O altă tară este neîngrijirea sănătății, ce are la bază conflicte emoționale interioare nevindecate din copilărie.

„ Ne punem pe ultimul loc, funcționăm pe programe deficitare și nu înțelegem ce este și cum funcționează sănătatea holistică, care include sănătatea fizică, emoțională și mentală. Nu se înțelege că sănătatea este responsabilitatea noastră, nu a altora. Dacă poți avea grijă de tine, îi poți ajuta și pe ceilalți”, încheie psihologul Stelian Chivu.